Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Ţânţarii din „oraşul-grădină“

Bangalore, capitala provinciei indiene Karnataka, s-a confruntat de-a lungul timpului cu numeroase epidemii de malarie. Vizita în acest oraş, în care s-a născut sir Ronald Ross, dar şi proximitatea Zilei internaţionale a malariei, îi oferă dneidr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu raţiunea unui parcurs imaginar pe urmele laureatului Nobel pentru Medicină din 1902, la rubrica Jurnalul unui medic cosmopolit.

 

   Capitala provinciei indiene Karnataka, Bangalore (oficial Bengaluru, în limba Kannada) cunoaşte în prezent cea mai rapidă dezvoltare urbană dintre toate oraşele Asiei. Localnicilor le place să-l numească „oraşul-grădină“, deşi din parcurile înfiinţate de britanici au mai rămas doar câteva. Localitatea este relativ tânără, fiind menţionată în documente acum 1.000 de ani. Începuturile oraşului modern datează din 1537, când un vasal al Imperiului Vijayanagara, Kempe Gowda I, a construit un fort din nămol pe vârful unui deal şi, în apropiere, templul lui Nandi. După căderea imperiului, localitatea va fi vândută oraşului Mysore, care o va administra până la sfârşitul secolului al 18-lea, când va intra sub controlul britanicilor. Aceştia vor stabili aici un important cantonament al trupelor din sudul Indiei şi vor construi legături cu Madras (azi Chennai) şi Mysore prin linii de telegraf şi căi ferate. În 1889, populaţia oraşului a fost drastic împuţinată de o epidemie de ciumă, la stăvilirea căreia au contribuit din plin posibilităţile de comunicare create de britanici şi numirea unui înalt funcţionar responsabil cu atribuţii în sănătate şi sanitaţie. În 1906, Bangalore a devenit primul oraş electrificat din India şi, douăzeci de ani mai târziu, britanicii vor începe un proiect de urbanizare, cu înfiinţarea de parcuri, cluburi, construirea de spitale şi alte clădiri publice. După declararea independenţei statului indian, în august 1947, oraşul se va dezvolta şi va începe să atragă – prin posibilităţile de instruire pe care le oferea – imigranţi din provinciile învecinate. În prezent, Bangalore este considerat unul dintre cele mai atractive centre comerciale şi de afaceri din lume şi este supranumit „Silicon Valley al Indiei“.
   De la început, garnizoanele britanice staţionate în India, mai ales cele din sud, s-au confruntat cu numeroase epidemii, în principal de dizenterie şi febră, puse pe seama proastei sanitaţii, a rozătoarelor şi a insectelor pişcă­toare, în special ţânţari. De aici şi interesul medicilor ce însoţeau trupele, de a studia relaţiile de cauzalitate în bolile tropicale, de a elabora măsuri de prevenţie şi de a găsi remedii.
   Fiu al unui militar cu rang înalt în armata bengaleză, sir Ronald Ross s-a născut la 13 mai 1857 în Almora. La vârsta de 8 ani, ca mai toţi copiii coloniştilor născuţi în India, a fost trimis să îşi facă studiile în Marea Britanie, după care se va întoarce şi va lucra ca medic, mai întâi la Madras, în serviciile medicale indiene. În 1883, este numit chirurg în garnizoana din Bangalore, unde începe să fie interesat de viaţa şi reproducerea ţânţarilor. Astfel, el a observat că ţânţarii, după ce îl pişcau cu asiduitate, se duceau să se reproducă într-un jgheab cu apă stătută de sub fereastra lăsată deschisă din bungaloul unde locuia. Pentru a reduce populaţia de ţânţari din apropiere, el a gândit o primă măsură de prevenţie şi anume a golit apa din jgheab, ceea ce a stârnit ilaritate în rândul compatrioţilor. Câţiva ani mai târziu, în timp ce îşi definitiva studiile pe continent, îl va întâlni pe sir Patrick Manson (considerat părintele medicinii tropicale), care i-a arătat paraziţii malariei (numiţi de el „Laveran’s bodies“) şi l-a convins că ar fi posibil ca ţânţarii să transmită această boală, probabil prin apa infectată. Întors la Bangalore, îşi va continua experimentele pe pacienţi infectaţi, cu diferite specii de ţânţari. Marea descoperire o va face la 20 august 1897, în Secunderabad, când a identificat – în timp ce diseca stomacul unui ţânţar anofel hrănit cu sângele unui pacient cu malarie – paraziţii malariei şi a putut astfel dovedi rolul ţânţarilor în transmiterea malariei la om.
   În 1899 se va întoarce în Marea Britanie, va deveni profesor la Liverpool School of Tropical Medicine şi va efectua numeroase expediţii pentru a investiga şi controla malaria în Egipt, Panama, Grecia, Mauritius. A publicat numeroase articole şi cărţi de medicină – printre care The Prevention of Malaria – dar şi numeroase nuvele. Pentru remarcabila contribuţie adusă la elucidarea căii de transmitere şi prevenţie a malariei, a primit, în 1902, Premiul Nobel pentru Medicină, fiind astfel primul medic britanic care a câştigat această distincţie. Locul din Bangalore unde a staţionat garnizoana şi unde sir Ronald Ross a început studierea modului de transmitere a malariei este astăzi grădina tropicală a unui hotel de lux, The Taj West End (foto).
   Malaria este endemică în peste 100 de locuri din lume şi continuă să facă numeroase victime – cu precădere în Africa, în Asia de sud-est, India şi America de Sud –, în jur de trei milioane pe an, dintre care cele mai multe sunt copii. Conform statisticilor, dintre militarii care au staţionat, în secolul 20, în zonele endemice, au decedat mai mulţi din cauza malariei decât din cauza gloanţelor. Schimbările climaterice din ultimul timp au dus la înmulţirea cazurilor şi în zone în care malaria era considerată eradicată. În Europa, se întâlnesc cazuri sporadice cu Plasmodium vivax  în Georgia, Spania, Turcia. În România, malaria este eradicată şi mai este diagnosticată doar la cei care au călătorit în zonele endemice şi nu s-au protejat corespunzător (între 30 şi 50 de cazuri pe an).


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 decembrie 2020, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.