Oferta de alimente este din ce în ce mai
diversificată, dar ştim ce să alegem, cum să ne hrănim ca să rămânem sănătoşi şi
să prevenim îmbolnăvirile? Probabil că nu, de vreme ce specialiştii trag
semnale de alarmă cu privire la incidenţa în continuă creştere, în lume, a
obezităţii, a diabetului zaharat şi a altor boli ale civilizaţiei. În sprijinul
informării corecte vine masivul volum intitulat ADEVĂRUL DESPRE ALIMENTE, NUTRIŢIE SĂNĂTOASĂ
ŞI DIETE – ORTODIETOTERAPIE, apărut recent la Editura Medicală,
avându-i ca autori pe prof. univ. Gheorghe
Mencinicopschi, Ioana Claudia Mencinicopschi şi dr. Cristina Cîmpean.
În primul capitol aflăm Cum mănâncă românii. „Suntem ceea ce mâncăm, dar şi ceea ce nu
mâncăm“, se afirmă încă de la început, cu argumente. Sunt discutate calităţile
senzoriale şi nutriţionale ale alimentelor. Orice aliment sănătos trebuie să
aibă un echilibru organoleptic (să fie gustos), dar şi unul nutriţional (să fie
hrănitor). Constatăm că există deosebiri radicale între stilul de viaţă de acum
50 de ani şi cel de azi: suntem sedentari, nu respectăm bioritmurile
circadiene, nu alocăm timp suficient meselor, consumăm multe alimente
industrializate, chimizate, înalt calorigene, junk food, prea puţine fructe şi legume proaspete. Capitolul mai
cuprinde o clasificare a alimentelor după modul de obţinere: convenţionale, ecologice
(biologice, organice), modificate genetic, noi. După modul de acţiune asupra
organismului, ele pot fi: periculoase pentru sănătate, funcţionale-nutraceutice,
dietetice.
Calitatea
alimentului – profilul nutriţional al alimentului şi fenotipul nutriţional al
consumatorului sunt descrise în capitolul al doilea. Suntem nu doar
materie, ci şi energie şi informaţie. Alimentele sunt purtătoare de informaţie,
care interacţionează cu informaţia genetică a consumatorilor. Celulele corpului
prelucrează prin metabolism informaţia matricei alimentare, iar autorii afirmă
că genomica nutriţională va juca un rol important în managementul maladiilor
cronice complexe. Alimentele culturale nu au corespondent în natură, sunt creaţii
ale omului, conform unor tradiţii gastronomice. Astfel, au matrice informaţionale
drastic modificate faţă de cele naturale, ducând la incompatibilităţi cu
genomul consumatorului, exprimate în timp ca boli cronice ale civilizaţiei. Tot
aici găsim informaţii despre modalităţile de falsificare a alimentelor.
Următoarele două capitole tratează noţiuni
despre matricea alimentară şi nutrigenomica – epigenomica – informaţia
matricei alimentare. De asemenea, este descrisă metoda cristalizării
sensibile, prin care se poate evalua valoarea biologică a alimentelor. Suplimente nutriţionale şi alimente funcţionale
fac subiectul unui capitol distinct. Alimentele funcţionale influenţează
benefic una sau mai multe funcţii-ţintă ale organismului, dincolo de efectele
nutriţionale obişnuite, în sensul îmbunătăţirii evidente a statusului de sănătate
şi de bine şi/sau reducerii riscului de îmbolnăvire. Suplimentele nutritive
sunt preparate condiţionate sub formă de tablete, capsule, drajeuri, pulberi
sau lichide, ce au în compoziţia lor nutrienţi şi/sau alte substanţe
comestibile, care sunt consumate în cantităţi definite, suplimentar faţă de
aportul alimentar obişnuit. Sunt abordate apoi, pe larg, rolul grăsimilor în alimentaţia umană şi digestia. Autorii prezintă clasificarea
alimentelor, conform Codex
Alimentarius: de origine animală – carne şi derivate, peşte şi fructe de
mare, lapte şi derivate, păsări şi vânat, ouă şi derivate; de origine animală şi
sau vegetală – grăsimi comestibile, conserve animale şi vegetale, alimente
procesate; de origine vegetală – cereale, leguminoase, fructe şi derivate, făinuri
şi derivate, tuberculi şi derivate, edulcoranţi naturali şi derivate, legume
(zarzavaturi); altele (condimente, îngheţate, băuturi nealcoolice, stimulente şi
derivate, apă, băuturi alcoolice). Foarte important este să cunoaştem combinaţiile
nesănătoase de alimente, precum cele conţinând proteine de origine animală cu
cele amidonoase, alimentele grase cu cele proteice sau cu amidonoase şi
zaharuri etc. Aflăm informaţii în legătură cu prelucrarea casnică şi industrială a alimentelor: gastronomia nutriţională.
Cum ştim ce şi cât să mâncăm? Cunoscând în
primul rând calitatea caloriilor,
necesarul de calorii, greutatea normală. Unele calorii sunt de calitate
slabă, „moarte“ – cele provenite din alimente rafinate, bogate în glucide cu
index glicemic ridicat şi biodisponibilitate înaltă. Caloriile de înaltă
calitate – „vii“ – furnizate de macronutrienţii alimentelor naturale. Există şi
calorii negative: unele alimente, pentru a fi digerate, au nevoie de o
cantitate mai mare de energie decât cea pe care o pot ceda, preluată din
lipidele conţinute în ţesutul adipos. Cititorii găsesc informaţii şi despre
metode de detoxifiere a organismului. Capitole
distincte abordează sistemele organismului: imunitar,
nervos, cardiovascular, respirator, osos, endocrin, urinar, reproducător,
precum şi substanţe metabolic active – alimente indicate în prevenţia şi
dietoterapia afecţiunilor sistemelor respective şi a bolilor metabolice, a cancerului.
În capitolul Îmbătrânirea: boală sau proces natural este discutat programul
preventiv antiîmbătrânire, care trebuie să ia în considerare activitatea fizică
regulată, alimentaţia echilibrată şi diversificată, evitarea supraponderalităţii,
controlul şi evitarea stresului. Sunt descrise relaţiile dintre restricţia alimentară, funcţia imună şi
efectele antiîmbătrânire şi posibilele mecanisme de acţiune. Volumul se
încheie cu o listă a plantelor toxice
şi un dicţionar de termeni, necesare
pentru nespecialişti. Cartea este utilă medicilor şi nutriţioniştilor, dar şi
publicului larg şi constituie o sursă de informaţii sistematizate, cu ajutorul
cărora oricine poate să adopte, în cunoştinţă de cauză, o alimentaţie sănătoasă.