Newsflash
Cultură

Suflete moarte, realități încă vii

de Candid STOICA - ian. 10 2017
Suflete moarte, realități încă vii
    „Dați-ne personaje de la noi de acasă…Cercetați în lung și-n lat țara noastră: câți oameni cumsecade, dar câtă buruiană care otrăvește viața unora și pe care nici o lege nu o ține-n frâu. Pe scenă! Să poată toți să-i vadă. Să râdă de ei. Teatrul e o școală mare și scopurile lui sunt nobile”, scria Gogol în 1835. Piesele sale – „Revizorul”și „Suflete moarte” – oferă un exemplu greu de depășit al felului în care teatrul poate interveni în viața unei națiuni dovedindu-se un ferment activ al acesteia.
    Întreaga acțiune dramatică din „Suflete moarte” este determinată de un fapt iluzoriu, de o fantomă. Marii funcționari ai unui mic orășel devin alarmați de cineva care declară deschis că vrea să cumpere sufletele țăranilor morți. Personajul misterios reușește să pătrundă în interiorul conjurației de conducători ai orașului aflând multe din secretele lor. Iar aceștia vor să-l atragă în jocurile lor necinstite și viclene, încercând să-l corupă și propunându-i o logodnică. În final, frica de a fi dați în vileag e mult prea mare și atunci aceștia îl arestează. Se dovedește astfel că mica lor lume coruptă s-a agitat, s-a dat peste cap pentru o fantomă. Ce altceva poate fi un om care se străduiește să cumpere suflete moarte?
    Folosind satira în privința obiceiurilor și năravurilor birocrației ruse printr-o serie de portretizări absolut extraordinare, Gogol dă o imagine cât se poate de veridică a societăți ruse a secolului XIX. Avem senzația că autorul se adresează în permanență publicului cu întrebarea: „De cine râdeți?”. Răspunsul: personajele importante ale urbei: guvernatorul, procurorul, șeful poliției, președintele curții de apel etc.
    Istoria literară a consemnat criticile violente la care a fost supus autorul de către cercurile în care lovise și care au propus exilarea lui în Siberia. Mult mai târziu, prin anii 1972–1973, la noi, regizorul piesei a fost obligat să se exileze, iar spectacolul a fost suspendat de diriguitorii artei de atunci. Dacă pe vremuri, țarul Nicolae al II-le a spus că autorul trebuie trimis în Siberia, Ceaușescu doar a plecat de la spectacol supărat și politrucii au suspendat spectacolul.
    În prezent, folosind o dramatizare aparținând lui Mihail Bulgacov, tânărul regizor Vlad Cristache construiește împreună cu scenograful Andu Dumitrescu, un spectacol solid, veridic, de foarte bună calitate. Trebuie menționată distribuția excelentă, cu actori extrem de potriviți adunați de la mai multe teatre. Ion Chelaru, Alexandru Conovaru, Gheorghe Visu, Constantin Cojocaru, Constantin Florescu, Gheorghe Dănilă, Bogdan Ghițulescu, dar mai ales Dan Aștilean (care amintește vizibil de actorul Teatrului de Comedie, Constantin Băltărețu, dispărut prematur cu ani în urmă), impresionează prin arta compozițiilor lor, pe care le dezvoltă plenar prin zeci, sute de amănunte, reușind performanța de a rivaliza în arta portretisticii cu marii actori de altădată. La Smaranda Caragea, Delia Seceleanu, Delia Nartea și Ana Ciontea este de admirat cum din femei splendide s-au transformat în niște harpii urâte și clevetitoare, fiecare reușind să dea o altă ipostază a mumei pădurii. Dan Rădulescu și Șerban Georgevici construiesc din fragmente de replici doi hirsuți autentici, care cârmuiesc cu dexteritate o drezină instalată cu șine cu tot între scenă și sală. Instalația este funcțională, pentru că Cicikov nu mai călătorește cu trăsura. E de apreciat și prestația tinerilor Bogdan Cotleț și Lucian Ionescu, cu mici apariții aparent nesemnificative, dar care se rețin.
    Însă partea leului îi revine lui Dragoș Huluba, care a ajuns în sfârșit la un rol de mare anvergură, pe care se străduiește să-l rezolve cu excelentele lui calități de comedian. Ca să fie perfect împlinit, Cicikov al său poate că ar trebui să aibă și un strop de malițiozitate, pe care o sugerează doar fugar, pierzând-o ulterior. El este pe rând simpatic, drăguț, comunicativ, binevoitor, simplu în comportări, aparent sincer, până când își dezvoltă secretul malefic de cumpărare a sufletelor.
    Unul din momentele cele mai reușite, de o incandescență stranie, e acela când unul dintre personaje emite ideea că Cicikov ar putea fi chiar misteriosul căpitan Kopeikin, iar la auzul știrii, Procurorul – interpretat de Gheorghe Dănilă – sucombă. S-ar putea reproșa regizorului mai multe inadvertențe. De exemplu, costumul purtat de Ana Ciontea te duce cu gândul că personajul ar fi stareță, când de fapt e doar văduva moșiereasă Korobocika. Sau faptul că îl pune pe Cicikov într-o postură de neînchipuit (în chiloți) în prezența unor doamne din secolul 19. Dar aceste amănunte par insignifiante în raport cu exactitatea construirii unor scene și plasticitatea întregului spectacol.
    Se poate afirma că, în ciuda numeroaselor studii, Gogol a rămas încă o enigmă. Și „Suflete moarte” este o capodoperă neterminată, ajunsă pe scena Teatrului de Comedie într-un spectacol al tânărului regizor Vlad Cristache. Acesta se anunță un creator redutabil, din clasa admirabililor regizori care au dat teatrului românesc recunoașterea universală. Felicitări merită și directorul George Mihăiță care, intuind cu flerul-i binecunoscut că o piesă actuală ar putea deranja notabilitățile, are curajul de monta una din secolul XIX, care demască virulent viciile vremii de atunci.

  

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe