Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Studii clinice şi ghiduri actualizate

Viața Medicală
Dr. Maria DRAGOTĂ luni, 27 august 2012
   În cuprinsul nr. 1/2012 al JOURNAL OF CLINICAL ONCOLOGY (ediţia în limba română), cititorii vor găsi rezultatele unor studii clinice şi actualizări de ghiduri de practică.
   Ce ne arată analiza prospectivă a markerilor moleculari EGFR şi KRAS în cadrul unui studiu clinic randomizat, placebo-controlat, privind terapia de întreţinere cu erlotinib în cancerul pulmonar fără celule mici (NSCLC) în stadiu avansat? Studiul Clinic SATURN (Sequential Tarceva in Unresecable NSCLC) a demonstrat că terapia de întreţinere cu erlotinib a determinat prelungirea supravieţuirii fără progresia bolii (SFP) şi a supravieţuirii generale (SG) la aceşti bolnavi, care nu prezentau progresia bolii după linia întâi de chimioterapie dublă cu săruri de platină. Pacienţii cu mutaţii activatoare ale EGFR au cel mai important beneficiu în privinţa SFP în urma tratamentului de întreţinere cu erlotinib. Niciun alt biomarker nu a demonstrat rol predictiv privind rezultatele tratamentului cu acest medicament. Prezenţa mutaţiilor KRAS la pacienţii cu status EGFR pozitiv confirmat prin imunohistochimie a avut un rol prognostic pentru SFP redusă. Studiul a demonstrat fezabilitatea colectării prospective de probe tisulare pentru analiza biomarkerilor NSCLC.
   În articolul „Terapia secvenţială versus concomitentă cu transtuzumab în cadrul chimioterapiei adjuvante pentru cancerul de sân“ este prezentat studiul N9831 – randomizat, de fază III, care a evaluat trastuzumab adăugat secvenţial sau utilizat concomitent cu tratamentul chimioterapic (doxorubicină şi ciclofosfamidă) în cancerul de sân invaziv, stadiile I–III, rezecat, cu receptor 2 pentru factorul uman de creştere epidermală prezent (HER2 pozitiv). Rezultate: supravieţuirea fără semn de boală a fost semnificativ îmbunătăţită în cazul tratamentului de 52 de săptămâni cu trastuzumab adăugat chimioterapiei adjuvante. Pe baza unui raport pozitiv risc/beneficiu, se recomandă ca trastzumab să fie încorporat într-un regim concomitent cu taxani, ca alternativă terapeutică standard importantă la un regim secvenţial.
   În „Cancerul esofagian: evaluare critică a terapiei sistemice de linia a doua“ este realizată o trecere în revistă a studiilor clinice în care s-au utilizat chimioterapie de linia a doua şi/sau terapie ţintită la pacienţii cu cancer esofagian după terapia de linia întâi. Au fost identificate 29 de studii publicate în perioada 1996–2011. Zece au inclus numai pacienţi având carcinom epidermoid, patru – adenocarcinom, iar celelalte studii – bolnavi cu ambele diagnostice. Pe baza datelor publicate, nu s-a cristalizat un standard terapeutic pentru linia a doua de tratament. E necesar ca studiile viitoare să evalueze strategii terapeutice individuale, cum ar fi prezenţa mutaţiilor genetice la nivelul receptorilor, în vederea ameliorării rezultatelor terapiei.
   „Antiemeticele: actualizarea Ghidului de practică clinică al ASCO“ aduce recomandări noi. Regimurile terapeutice combinate cu antracidină şi ciclofosfamidă au fost reclasificate ca având potenţial emetogen înalt; pacienţii trataţi cu această combinaţie terapeutică sau cu orice agenţi cu potenţial emetogen înalt trebuie să primească un antagonist al receptorilor 5-HT3, dexametazonă şi un antagonist al receptorilor neurokininici (NK1). Un studiu amplu a validat echivalenţa dintre fosaprepitant (i.v. într-o singură zi) cu aprepitant; se poate folosi oricare. Utilizarea preferenţială a palonosetron e recomandată pentru regimurile terapeutice cu potenţial emetogen moderat, în combinaţie cu dexometazonă. Pacienţilor care primesc radioterapie cu potenţial emetogen înalt trebuie să li se administreze un antagonist al receptorilor 5-HT3. Înainte de fiecare doză zilnică şi timp de 24 de ore după tratament şi li se poate da un ciclu cu durata de cinci zile cu dexametazonă pe durata administrării primelor cinci doze fracţionate.
   Actualizarea parţială din 2011 a versiunii actualizate în 2009 a Ghidului de practică clinică al ASCO privind chimioterapia în cancerul pulmonar fără celule mici stadiul IV prevede că, în cazul acestor pacienţi, chimioterapia citotoxică de linia întâi trebuie întreruptă după progresia bolii sau după patru cicluri la pacienţii cu boală stabilă, dar refractară la tratament. Nu trebuie administrate mai mult de şase cicluri de combinaţii citotoxice duble. În cazul celor cu boală stabilă sau care obţin un răspuns terapeutic după patru cicluri, se poate avea în vedere chimioterapia imediată alternativă, cu agent unic de tipul pemetrexed la pacienţii cu tumori cu subtip histologic non-epidermoid, docetaxel sau erlotinib la cei neselecţionaţi. Aceste date sunt totuşi limitate, astfel încât întreruperea chimioterapiei citotoxice după un regim terapeutic prestabilit este, de asemenea, acceptabilă, fiind urmată de iniţierea chimioterapiei de linia a doua în momentul progresiei bolii.
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC