Newsflash
Cultură

Striptease spiritual la Bulandra

de Sabina BĂLAN - iul. 30 2015
Striptease spiritual la Bulandra
     Să spun că cel mai nou spectacol al regizorului Andrei Șerban – Carousel – începe din foaier ar fi incomplet. Practic, spectacolul este deja început atunci când spectatorul intră în teatru (în teatru, nu în sală!), astfel că publicul nu are timp să absoarbă nici decor, nici chip de actor, pentru că el însuși este instant absorbit de cele două de mai sus, refuzându-i-se privilegiul oricărei pregătiri. Altfel spus, într-o deplină influență brechtiană, îmbrățișată de altfel pe tot parcursul piesei, ritualul spectatorului de a se așeza în scaun, a trece prin cortina de heblu și a se integra în lumea de pe scenă este înlocuit de o convenție teatrală în continuă mișcare – când învăluitoare, purtând cu sine atmosfera felliniană, tragicomică a circului, când spulberată de cântece (song-uri) preluate din repertoriul italian și francez al bâlciurilor, când contrapunctică, îndepărtând și apropiind spectatorul de empatia emoțională cu personajul, în decursul aceleiași scene. Sună pompos, dar nu pot să rezum un astfel de performance fără a face referire la câteva chingi teatrale pe care se bazează receptarea lui ca întreg. Până la urmă, purtând amprenta unui maestru ca Andrei Șerban, Carousel e un spectacol făcut cu foarte mult cap și referințe artistice, livrate totuși nepretențios.
     Textul e o adaptare liberă a lui Andrei Șerban și a Danielei Dima după piesa Liliom a lui Ferenc Molnár și a filmului regizat de Fritz Lang în 1934, pornind de la aceeași sursă. Povestea urmărește destinul tragic al lui Liliom Zadowski, artist de circ adulat în special de tinerele domnițe care vin să se dea în carusel, dar și de patroana bâlciului, Madam Muscat, forțată de împrejurări să-l concedieze, de aici pornind o serie de evenimente nefericite. Spun „tragic“ referindu-mă chiar la eroul tragic al Antichității grecești, cu tot parcursul lui marcat de aroganță, imposibilitatea de a-și depăși barierele și catharsis-ul prilejuit spectatorului. Această interpretare funcționează precum nota de bază a unui parfum, fără să forțeze spectatorul să vadă această latură, ci doar contrabalansând ve­selia debordantă și dolce far niente-le oamenilor de periferie, aspirând către superficialitățile burgheziei.
     Liliom este interpretat magistral de Vlad Ivanov, care creează un rol aproape de „the man you love to hate“ al lui Eric Von Stroheim, atât rigid și ușor inflamabil, predispus spre violență, cât și scânteietor de carismatic și fragil în relația sa de dragoste cu Iulia, o fată simplă pe care o întâlnește la bâlci. Spectacolul se joacă cu mai multe distribuții, dintre care am asistat la performațele actoricești ale actorilor Alexandra Fasolă, Rodica Lazăr, Silvana Negruțiu, Radu Iacoban și Cătălin Babliuc, a căror vizionare o recomand cu căldură pentru calitatea gag-urilor (e greu, să recunoaștem, să mai vezi pe scena de teatru un moment comic pieptănat de irezistibila „cioacă“ și lucrat la timing – Cătălin Babliuc în rolul lui Alfred), precum și pentru intensitatea dramatică, debarasată de melodramatism ieftin – Alexandra Fasolă în rolul Iuliei. Cu siguranță însă și celelalte distribuții se ridică la nivelul așteptărilor.
     Montarea lui Andrei Șerban este o adevărată desfășurare de forțe, de la conceptul de lumini, ingenios puse în slujba sugestiei regizorale – rezolvând situații de schimbare a spațiului sau timpului în aceeași secvență ori urmărind actorii cu halouri imitând spectacolele de music-hall de pe Broadway – până la muzica interpretată live, cu acompaniament, de actorii de pe scenă, și inserturile cinematografice proiectate pe ecranul din spatele scenei. Aici amintesc proiecția unor imagini alb-negru, prim-planul unui actor italian în fața unei cortine, peste care este montată vocea lui Andrei Șerban, adresându-se direct publicului, cerându-i clemență pentru sufletele care se perindă pe scenă și explicându-i crezul artistic al piesei – cu alte cuvinte, ce a vrut autorul să zică. În altă formulă, acest insert ar fi fost privit ca un miez de umplutură. În mod ciudat însă, această rupere de ritm și tensiune, funcționează perfect pentru partea a doua a spectacolului, e un soi de emoție specială, care nu mai vine de la actorul care interpretează pe scenă și cu care empatizezi, ci de undeva din rășina spectacolului. E un fel de striptease spiritual, care te debusolează („demiurgul vorbește cu mine?!“) și te încarcă cu energie. Contrapunctul e, fără îndoială, marca spectacolului, la fel ca într-o mască a teatrului, în care un ochi plânge și altul râde, metaforă a cărei bătaie se întinde asupra vieții de artist în general.

 

 

Spectacolul Carousel va avea premiera în octombrie 2015.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe