Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Strategii împotriva infecţiilor nosocomiale

Viața Medicală
Dr. M. Gh. CĂLIN vineri, 13 septembrie 2013
  Într-o perioadă de aproximativ un deceniu a fost acoperită, în cea mai mare parte, lipsa ghidurilor terapeutice de specialitate, cele care asigură cadrul unitar în diferitele ramuri ale practicii medicale. Ele oferă, în multe situaţii şi un suport juridic pe baza căruia se pot face evaluări şi clarifica opinii diferenţiate şi creează aptitudini de conştientizare în rândul personalului de la toate nivelurile. Despre necesitatea acestor ghiduri şi motivaţia lor s-a vorbit mult şi s-a şi realizat cât s-a putut şi s-a vrut, dar această etapă este, de acum, depăşită. Se va pune cât de curând problema actualizării acestora, deoarece lucrurile nu stau pe loc şi suntem încredinţaţi că unele dintre aceste instrumente cu potenţial normativ erau, într-o oarecare măsură, depăşite chiar din momentul apariţiei lor.
În aceste circumstanţe, Ghidul de management al infecţiilor nosocomiale (sub coordonarea dr. Vasile Cepoi şi prof. dr. Doina Azoicăi) asigură agregarea diferitelor aspecte ale problemei şi articulează unitar contribuţiile celor doisprezece autori ai celor tot atâtea capitole ale acestei lucrări.
Arătând de la început că „infecţiile nosocomiale (IN) sunt o sursă importantă de cheltuieli şi de efort pentru pacient şi sistemul medical“ şi că managementul acestor infecţii este o clauză pentru acreditarea spitalelor, rezolvarea diferitelor aspecte este încredinţată unui grup de lucru de la Iaşi, condus de prof. dr. Doina Azoicăi, textul fiind supervizat de un grup de lectură de la UMF Cluj (prof. dr. Ioan Stelian Bocşan şi dr. Irina Maria Brumboiu). Apoi, prin consens, în cadrul unei conferinţe naţionale, lucrarea a fost adoptată drept regulament şi ghid obligatoriu pentru toate situaţiile în care activitatea corpului medical trebuie să ţină seama de riscul IN ca de o primejdie permanentă.
  Trecând peste partea de informare şi de delimitare a subiectului (Doina Azoicăi), lucrarea este cu totul pragmatică şi formulată în etape clare, în termeni direcţi şi exacţi, care să nu provoace dubii ori interpretări. Autorii renunţă la utilizarea termenul de „eradicare“ a IN, apelând la instalarea unor strategii de „diminuare“ ori de „control“ ale acestora, şi adoptă o poziţie realistă, după care trebuie să fim conştienţi că este inevitabil să convieţuim cu acest fenomen, să îl recunoaştem şi să ne asigurăm că putem să-i reducem efectele, dacă nu putem să le eliminăm în totalitate. În acest sens, Ghidul de faţă asigură, într-un capitol special, instrumentele de monitorizare ale riscului de infecţii intraspitaliceşti şi face cunoscute mijloace imediate de măsurare a acestui risc la nivel de structură (resurse fizice, personal), de proces (analiza documentelor medicale, înregistrarea activităţii practicianului) sau de rezultate (analiza evenimentelor evitabile, ratele de mortalitate şi morbiditate, anchetele de satisfacţie etc.).
  În ceea ce priveşte rata evoluţiei IN, autoarea (Maria Liliana Iliescu) publică în capitol formule matematice riguroase privind incidenţa, prevalenţa ori letalitatea. Capitolul atrage atenţia asupra importanţei unui sistem intern (în spital) de comunicare în privinţa IN şi formulează conţinutul acestui aspect mergând de la supravegherea epidemiologică până la înregistrarea şi supravegherea accidentelor cu expunere la sânge şi lichide biologice a personalului sanitar, normele privind deşeurile, igiena alimentară, proceduri de utilizare a dezinfectantelor şi antisepticelor ori de verificare a conductelor de apă sterilă şi prelucrarea sanitară a instrumentarului. Fără să fie subliniată cu agresivitate, ca un imperativ, este extrasă obligaţia după care tot personalul unui spital trebuie să cunoască perfect normele specifice locului de muncă unde îşi desfăşoară activitatea, de la directorul financiar-contabil şi cel de îngrijiri, până la personalul de la blocul alimentar ori şeful medical al unităţii. Procesul de conştientizare este atât de important încât trebuie în permanenţă adoptate metodele cunoscute şi expuse, astfel încât caracterul dinamic al acestei activităţi să fie asigurat printr-o preocupare neîntreruptă şi neobosită.
  În acest context, corectitudinea rezultatelor poate fi apreciată şi de reprezentativitatea datelor colectate şi prelucrate. Un articol din „Viaţa medicală“ (28/2013) sublinia tocmai acest aspect, marcând faptul că, în ceea ce priveşte România, un raport ECDC arată că reprezentativitatea datelor trimise de ţara noastră este cu totul insuficientă şi că rata IN de 2,8% reflectă o situaţie puţin concludentă în condiţiile în care 5,7% din bolnavii din spitalele europene aveau cel puţin o infecţie nosocomială.
  Parcurgând conţinutul acestui util ghid, găsim capitole pragmatice şi tehnice privind toate cerinţele şi normele problemei, mergând de la criteriile de prescriere şi utilizare ale antibioticelor până la norme de protejare pentru personal ori de diminuare a riscului de contaminare a mediului intraspitalicesc; de la mijloace de eliminare a riscului infecţiilor digestive de tip nosocomial până la principii şi tehnici de dezinsecţie, sterilizare şi, punctual, de la ce fel de halate trebuie să purtăm şi unde până la cum trebuie să spălam mâinile ori pardoseala.
  Atragem atenţia în mod special asupra capitolului „Planul de control al riscului infecţios“ (dr. Manuela Trifan), pentru calităţile de cuprinzătoare concizie şi claritate şi credem că trebuie să fim recunoscători grupului de lectură pe care l-am menţionat mai sus pentru lipsa neconcordanţelor, stângăciilor şi greşelilor exagerate pe care le găsim – din păcate, destul de frecvent – în alte cărţi medicale insuficient prelucrate editorial.
  După parcurgerea textului acestei lucrări, ne permitem sugestia – în primul rând pentru coordonatorul principal al lucrării – să sondeze posibilităţile ca acest volum (care, la acest moment, are aspectul unei cărţi de lucrări practice din studenţie) să capete forma unui handbook, ceva în genul Agendei Medicale, reeditat şi actualizat anual, pe care să îl ţinem mai uşor aproape de noi şi să îl consultăm în momentele de rutină, de cumpănă sau de amnezie. Până vom avea această satisfacţie, reţinem doar mulţumirea de a avea la dispoziţie un conţinut pragmatic, util şi nepretenţios.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.