Newsflash
Cultură

Ştiinţa pentru toţi

de Dr. Eugenia GROSU-POPESCU - iun. 21 2012
Ştiinţa pentru toţi
     Dacă eşti tânăr şi deştept, ai ajuns la locul potrivit – aşa îţi şopteşte o voce tonică, aleasă anume ca să nu te sperii de prea multă ştiinţă şi să laşi în pace telecomanda. Imaginile se succed în ritm vioi, purtătoare de amuzante şi neaşteptate conotaţii: îţi vezi planeta pusă în ramă, te înduioşează nou-născuţii animalelor „care cuceresc inima oricui“, te fac să râzi şi îţi deşteaptă înclinaţia spre satiră porcii care îşi înfulecă hrana prea zgomotos.
     Cum se ocupă animalele de puii lor? Chiar aşa, de ce să plictisim adulţii speciei umane cu discursuri despre responsabilităţile şi abilităţile părinteşti, când putem să le arătăm zâmbind ce fac vecinii noştri din regnul animal şi să-i molipsim de zâmbet? Iată: îi apără de primejdii pe cei mici, dar se şi joacă cu ei, lăsându-i, chiar, să li se urce în cap, însă numai la propriu. Mama panda ştie când puiul ei trebuie să-şi caute propriul teritoriu, de unul singur. Crocodilii îşi duc puii în gură, feriţi de viezuri şi de alţi duşmani, în aceeaşi gură care poate semăna moarte. Puii de urangutan învaţă să-şi folosească braţele nu numai la căţărat, ci şi în acţiuni constructive. La elefanţi, toată lumea are grijă de toţi puii. Iubirea faţă de tânăra generaţie este moştenită, la fel ca ataşamentul faţă de locurile natale. Ori de câte ori îşi fac apariţia primejdiile, adulţii turmei de elefanţi fac zid în jurul celui mic. Şi speciile se succed, cu exemple de urmat pentru toţii părinţii umani, prezenţi şi viitori.
     O păpuşă ce redă imaginea unui sugar în căruţ este susţinută din off de un plâns de sugar autentic. Îi e foame? Primeşte ceva la sticlă şi suge din biberon. Dar, evident, se poate mânca şi altfel decât din sticlă. Un prezentator uman face o minidemonstraţie: „Asta este o furculiţă şi iată cum se foloseşte“. „Acesta este un cuţit şi iată cum se foloseşte“. Pentru un contrast cât mai edificator, aici apar porcii care mănâncă murdar şi zgomotos. Spre deosebire de ei, focile din Hawaii par că nu mănâncă nimic şi e aproape sigur că vor muri de foame. Cercetătorii vor să ştie ce fac focile când nu le vede nimeni şi încotro înoată ele când se avântă în mare. Au găsit soluţia: pe o anume focă, prietenă, au montat o cameră de luat vederi şi când ea a revenit pe plajă, ce au văzut dânşii? Foca fusese departe. Departe şi adânc. În adâncime, foca a vânat o caracatiţă care stătea sub o piatră. Submarinul cercetătorilor a coborât şi el la 500 de metri adâncime. Concluzia: se cer protejate profunzimile, cu flora şi fauna lor, ca să nu moară de foame focile. Păpuşa înfometată nu se mai face că plânge, ci, sătulă fiind, comunică. Zice „Mama!“. Continuă instruirea părinţilor? Ce-i prea mult nu-i sănătos – aşa e şi la cactuşi. Un cactus gigantic, inundat de ploi, care a primit prea multă apă, nu înfloreşte, ci se prăbuşeşte. Doi peşti sunt surprinşi faţă în faţă cu gurile căscate larg, ca şi când le-ar fi drag şi ar vrea să se sărute. Îndrăgostiţi? Mavi, desenul animat care prezintă scena, exclamă în germană: „Falsch!“. Cei doi nu sunt îndrăgostiţi. În apă, cel cu gura mai mare va fi şeful. Şacalii apar şi ei, apoi vin „speciile care se distrează împreună“: omul şi caii, omul şi delfinii.
     Un „Magazin ştiinţific“ de limbă franceză prezintă, într-o sinteză originală, „Digestia“. Nu lipseşte nimic. Nici faptul că alimentaţia echilibrată e sănătate curată, nici că în Asia şi Africa bântuie foametea, şi nici întrebarea: „De ce trebuie să mâncăm?“. Sunt prezentate grăsimi, glucide, proteine, grăsimi ascunse, microelemente, vitamine – toate pe imagini corespunzătoare, din pieţele de profil. Cu piramida alimentaţiei echilibrate, se trece la anatomia şi fiziologia tubului digestiv, unde „se demontează toate agregatele“, iar ficatul „le distribuie“ şi vedem cum ele ajung în celule, unde au loc reasamblări şi combinări. Asta în timp ce, în studio, copiii, adică puii de om, refuză peştele, fructele şi legumele, scandând cu încăpăţânare: „Vrem cartofi prăjiţi! Vrem cartofi prăjiţi!“. În plin vacarm, se trece la dezechilibrele alimentare, la fast-food, la obezitatea-boală şi la sedentarismul care o favorizează, cu trimiteri la colesterol şi la antioxidanţi. O sinteză pe cât de logică, pe atât de atractivă – la o teleşcoală purtând numele lui Leonardo.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe