O emisiune cu tradiţie, la Radio România
Cultural, realizată în direct, zilnic, de luni până vineri, are două gazde
(Corina Negrea şi Dan Manolache) plus un mănunchi de colegi şi colaboratori
care vorbesc „în cuvinte potrivite“ din studio, din înregistrări sau la
telefon. În categoria colaboratorilor intră uneori ascultătorii înşişi, dintre
care unii se dovedesc a fi de specialitate. Ca de obicei, sumarul este variat.
Astăzi cuprinde astronomie (premieră în astronomia românească: cei de la Galaţi
au observat o exoplanetă), protecţia mediului (monitorizarea mediul marin), sănătate
(sfaturi pentru fumători), muzeul parizian al medicinii (legătura se va da
direct la Paris), demografie (implozia demografică), un portret ştiinţific
(Alan Turing) şi obişnuitul concurs (pe teme medicale, de data asta).
Observarea exoplanetei care tranzita discul
unei stele din constelaţia Fecioarei, la distanţă de 665 de ani-lumină, a avut
loc concomitent la Galaţi şi la Glasgow (unde se află un alt observator român,
Alex Dumitriu). Tranzitul a durat aproape două ore şi cercetătorii se gândesc să
mai observe exoplanete, declară Ovidiu Ţercu, prin telefon, de la Galaţi.
Volubilă, ca de obicei, Andreea intră cu al
ei „concurs“, care are în vedere Asociaţia „Aer pur“ şi campania „Control
pentru speranţă“ pentru un diagnostic precoce al cancerului pulmonar.
Andreea vrea să ştie cum se numeşte „procedura care poate stabili acest
diagnostic“.
Urmează Mihaela Ghiţă, cu ale ei ăăă-uri de
vorbire ne-citită, adică lipsită de susţinerea unui text redactat îngrijit în
prealabil, prezintă un raport anual asupra stării mediului întocmit de
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ din Constanţa.
Şi dă legătura (tot telefonic) lui Simion Nicolaev, directorul Institutului.
Accentul cade pe evoluţia hidrocarburilor din apa de mare şi din sedimente.
Hidrocarburile scad. Dunărea este un vector important al acestui gen de poluanţi,
care, împreună cu metalele grele, se întâmplă să scadă şi în evenimente
meteorologice cum sunt inundaţiile.
Intră în joc Claudia Laslo şi o discuţie
(tot telefonică) despre cancerul pulmonar, cu prof. asoc. dr. Ruxandra Ulmeanu,
pneumolog, care dă multe sfaturi practice utile pentru adulţi şi copii. Un avertisment
special în legătură cu fumatul pasiv al copiilor începând chiar din viaţa
intrauterină – mai predispuşi prin acest obicei al mamei la îmbolnăviri grave,
ulterior.
De la Paris, Amelia Chirca, mereu tonică,
mereu luminoasă, prezintă „un muzeu de dimensiuni modeste“, instalat în fosta
sală a Colegiului de Chirurgie din Cartierul Latin, în care se prezintă „evoluţia
medicinii şi chirurgiei din antichitate până în secolul XX“, cu piese unice în
lume şi cu amintiri preţioase despre oameni iluştri.
Era 16 martie, Ziua internaţională a
somnului – prilej de glume dar şi de reamintit un adevăr: de calitatea şi
durata somnului depind performanţele noastre fizice şi intelectuale.
Pe Andrei Banc îl preocupă ameninţătoarea
implozie demografică, dar – gazetar pursânge fiind – anunţă ştirea zilei:
informaticianului şi filosofului Judea Pearl (născut în 1936, tatăl
jurnalistului ucis în Pakistan, Daniel Pearl) tocmai i s-a decernat Premiul
Turing (echivalentul Premiului Nobel pentru informatică) „pentru contribuţii
fundamentale la inteligenţa artificială prin dezvoltarea calculului probabilistic
şi a gândirii cauzale“. Documentată şi limpede, Luminiţa Graur cu (doar o
singură dată rostitul) „revista pe care am menţionat-o mai sus“ – de fapt o menţionase mai înainte, în timp, nu mai sus –
vine cu un portret viu al genialului Alan Turing, creatorul calculatorului, căruia,
în 2009, Gordon Brown îi cerea scuze pentru felul nedrept în care a fost tratat
înainte de sfârşitul său tragic (la numai 42 de ani).
Se dă rezultatul concursului, se comentează
dispariţia Enciclopediei Britanice, se trag concluzii – într-o atmosferă
colegială de înţelegere deplină şi susţinere reciprocă, pe care şi cercetătorii
autentici ar putea s-o ia drept model.
