Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Societatea filarmonică din Câmpina la un sfert de veac

Viața Medicală
Anca FLOREA vineri, 3 aprilie 2015
La Editura Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti a apărut recent micromonografia culturală a oraşului Câmpina, semnată de Hariton Nicolau şi Tudor Moisin. Acesta din urmă a reuşit, în 1990, să pună bazele Societăţii Filarmonice din Câmpina şi să revitalizeze viaţa muzicală a urbei natale, având un sprijin constant şi substanţial în sora sa, medicul stomatolog Maria-Cristina Moisin.
Autorii pornesc de la prezentarea oraşului prin repere geografice, sociale şi culturale, într-un „istoric“ ce punctează prima atestare documentară, controverse şi certitudini regăsite în arhive. Au continuat cu dezvoltarea economică şi socială, mai ales prin apariţia societăţilor petrolifere care au deschis calea construirii de locuinţe şi sosirii unor întreprinzători străini. Astfel, a fost stimulată înflorirea protipendadei locale, s-a construit un aeroport. Se face referire şi la multele familii de viţă veche, cu ale lor castele sau conace impozante, aşa cum au fost, spre exemplu, prinţul Ştirbey sau Bogdan Petriceicu-Hasdeu cu a sa construcţie stranie, care atrage şi astăzi numeroşi vizitatori. Aici se organizează diverse expoziţii sau concerte camerale, inclusiv în cadrul sau cu sprijinul Societăţii Filarmonice.
La Câmpina există şi Casa memorială „Nicolae Grigorescu“, locuinţa vestitului pictor, vizitat adesea de Alexandru Vlahuţă şi de alte personalităţi ale epocii. Tot aici a concertat şi George Enescu. Au susţinut recitaluri, de-a lungul vremii, şi solişti precum Ion Dacian sau mulţi dintre artiştii de cotă ai Operei bucureştene, având într-o perioadă chiar un fel de microstagiune determinată de cerinţele acelor ani, dar foarte binevenită pentru melomanii locului.
La Câmpina s-au născut şi scriitorul Eugen Jebeleanu şi compozitorul Marcel Dragomir (unul dintre fiii frizerului „de lângă linia ferată“), dar şi violonista Cornelia Bronzetti, implicată apoi în activitatea Societăţii prin concerte, iniţierea concursului ce-i poartă numele etc. A locuit acolo şi Geo Bogza, iar la începutul veacului trecut s-a stabilit sora lui Ciprian Porumbescu, profesoară de pian şi fondatoarea primului cor mixt din oraş, apoi Gheorghe Danga a condus corul petroliştilor.
Într-un astfel de context, inginerul Hariton Nicolau a pus bazele unui ciclu de concerte simfonice şi recitaluri derulate în sala Institutului de Cercetări în Petrol şi Gaze, prin colaborarea cu filarmonicile din Ploieşti şi Bucureşti sau cu Opera. A facilitat astfel evoluţia unor importanţi dirijori şi solişti din ţară şi chiar din străinătate. Interesant este faptul că volumul cuprinde lista completă a concertelor, cu menţionarea interpreţilor şi a lucrărilor abordate, din 1961 şi până în 1977, când sala s-a demolat, iar manifestările muzicale au continuat, sporadic, la Casa de cultură.
Pe aceeaşi stradă cu Hariton Nicolau locuia şi familia preotului Moisin. Unul dintre fiii săi, Tudor, devenit, peste ani, inginer, a rămas întreaga viaţă legat de muzică, studiind orga cu Helmut Plattner. A absolvit, în anii ’90, clasa de orgă la Universitatea din Bucureşti unde, de altfel, lucrează de decenii. Deloc întâmplător, pasiunea sa l-a determinat să fondeze, în ianuarie 1990, Societatea Filarmonică din Câmpina, la care au aderat cu entuziasm şi personalităţi ale oraşului, dar şi numeroşi muzicieni din Capitală. S-a implicat apoi în programele stagiunilor inaugurate, în luna decembrie, cu participarea orchestrei Filarmonicii din Ploieşti, solist fiind violonistul Gabriel Croitoru. La pupitru s-au aflat, între alţii, Ion Baciu şi Paul Popescu, dar a cântat şi Orchestra inginerilor. Au susţinut recitaluri invitaţi de marcă.
S-au donat piane, s-au creat grupe de elevi care doreau să studieze un instrument, s-au strâns fonduri pentru cumpărarea unui sediu necesar funcţionării unei şcoli de muzică. Concertele au început să se desfăşoare la Casa de cultură, pianistul Viniciu Moroianu donând un pian pe care apoi a şi cântat adesea în microstagiunile filarmonicii. S-a creat şi o orchestră alcătuită din studenţi ai UNMB, cu un repertoriu divers, toate concertele fiind cuprinse acum în catalogul publicat. În colaborare cu UNMB şi cu Filarmonica bucureşeană, a contribuit şi la organizarea primului Festival internaţional de orgă, în 2004, precum şi la aniversarea celor 50 de ani de la prima promoţie de organişti formaţi la clasa Helmut Plattner, cel care, la invitaţia lui Tudor Moisin, a revenit pe scenele româneşti după o îndelungată absenţă.
O istorie „cu suflet“, relevată (sau… revelată) în cele 273 de pagini scrise cu rigoare de inginer, cu precizie, meticulozitate şi dăruire, unde se anunţă şi faptul că în 6 aprilie va avea loc concertul aniversar, la care vor participa şi membrii Societăţii Filarmonice şi melomanii. Melomani care, de-a lungul unui sfert de veac, au devenit spectatori permanenţi la programele propuse fie la Casa de cultură, fie la Muzeul Hasdeu sau la „sala praznicală“ a parohiei Sf. Nicolae. Desigur, sunt notaţi şi elevii care au studiat la clasele de pian, vioară, desen, precum şi cei care au reuşit să fie admişi la Liceul de artă Ploieşti în grupele de învăţământ muzical din oraşul Câmpina. Într-un capitol aparte sunt menţionaţi şi cei care au subscris la cumpărarea sediului sau a unui pian, publicând totodată extrase din toate procesele verbale ale adunărilor generale anuale.
În biografii însoţite de fotografii, sunt prezentaţi membri ai Societăţii, pentru ca ultimele pagini să fie rezervate colajului de imagini cu tablouri realizate de câţiva dintre aceştia, apoi peisajelor câmpinene, ce surprind locuri pline de farmec din oraş sau din împrejurimi.
Un laudatio semnat de prof. univ. dr. Grigore Constantinescu este publicat şi în deschiderea volumului şi pe coperta a patra, iar pe prima copertă, titlul Societatea Filarmonică din Câmpina la ceas aniversar – 25 de ani de la înfiinţare (1990–2015), este însoţit de o imagine dominată de munţi şi de seninul cerului, ca un simbol al Câmpinei unde Societatea s-a născut cu greu, dar există (şi rezistă) de un sfert de veac.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.