Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Sistemele endocrine şi patologia cardiovasculară: o relaţie complexă

Viața Medicală
Prof. dr. Carmen GINGHINĂ miercuri, 20 februarie 2013

Dincolo de o descriere minuţioasă a conexiunilor sistemelor endocrine cu bolile cardiace, dr. Mariana Dobrescu şi prof. dr. Constantin Dumitrache, autorii cărţii „Sisteme endocrine în cardiologie“, prezentate de prof. dr. Carmen Ginghină, ne oferă o perspectivă a utilizării cunoaşterii mecanismelor acestor conexiuni în abordarea profilactică şi terapeutică a patologiei cardiovasculare.

   Cardiologia şi endocrinologia sunt două specialităţi medicale cu nenumărate conexiuni – exprimate în diversele corelaţii fiziopatologice şi în spectrul clinic al bolnavilor care „aparţin“ ambelor domenii.
   În acest context, nu este surprinzător faptul că doi specialişti de marcă, dr. Mariana Dobrescu, distins cardiolog, şi prof. dr. Constantin Dumitrache, reputat endocrinolog, au scris o nouă carte dedicată cardioendocrinologiei: SISTEME ENDOCRINE ÎN CARDIOLOGIE (Editura Naţional, 2012).
   Cartea este original structurată. Ea include şaisprezece capitole; tema tratată în fiecare secţiune este privită din două mari perspective: fiziopatologică şi clinică. Sunt notate datele certe, recunoscute, şi cele încă în discuţie sau chiar controversate; se fac comentarii privind posibilul răsunet clinic, se discută situaţiile clinice particulare pe care dereglările cardioendocrinologice le-ar putea explica; se comentează eventualele căi fiziopatologice prin care medicaţia ar putea influenţa favorabil ambele sisteme.
   Astfel, comentarea sistemului renină–angiotensină (sistem endocrin şi paracrin) include discutarea fiziologiei reninei (de la gena reninei, circuitul reninei în rinichiul adult, receptorul reninei/pro-reninei, la mecanismele şi controlul secreţiei de renină) şi a angiotensinei II (cu detalierea cascadei renină–angiotensină–aldesteron, a locului enzimei de conversie a angiotensinei şi a receptorilor angiotensinei II).
   Se detaliază efectele fiziologice şi patologice ale angiotensinei II asupra sistemului cardiovascular (cu sublinierea afectării endoteliului, a proceselor ischemice şi a remodelării cardiovasculare). Sunt de mare interes observaţiile privind relaţiile cu hipertensiunea arterială, privită ca o boală a microcirculaţiei.
   Trecerea în revistă a literaturii actuale privind sistemul kalicreină–kinină şi interacţiunile sale cu sistemul renină–angiotensină prilejuieşte autorilor comentarii despre implicaţiile terapeutice particulare: inhibitorii enzimei de conversie amplifică funcţia receptorilor kinin-B1 şi B2.
   Intervenţia aldosteronului în sfera cardiologică este amplu comentată – aici fiind cuprinse atât efectele fiziologice (asupra ţesuturilor epiteliale şi non-epiteliale, asupra balanţei potasiului), cât şi cele patologice (de tip protrombotic, inflamator, afectarea stresului oxidativ).
   Relaţiile cu patologia care implică afectarea cardiovasculară (obezitatea, rezistenţa la insulină, hipertensiunea arterială, insuficienţa cardiacă) sunt comentate cu mare acribie.
   Astăzi se discută mult despre participarea complexă a sistemului renină–angiotensină–aldosteron în aterogeneză. Autorii punctează datele furnizate din literatura la zi, prin prisma experienţei lor personale.
   Două capitole cu caracter mai pronunţat de comentariu clinic sunt dedicate hiperaldosteronismului primar (aici fiind cuprinse şi recomandări practice de screening) şi aldosteronismului din hipertensiunea arterială (cu referire punctuală la două situaţii non-clasice: hipertensiunea legată de obezitate, hipertensiunea non-modulatorie).
   De altfel, hipertensiunea arterială este un domeniu de patologie în care firele fiziopatologice care includ sisteme endocrine multiple se întrepătrund. În aceste condiţii, autorii discută mai multe tipuri particulare de hipertensiune: hipertensiunea sensibilă la sare (comentând cauzele sensibilităţii la sare şi mecanismele retenţiei susţinute de sodiu în acest tip 2 de hipertensiune); hipertensiunea indusă de angiotensină (cu detalierea răspunsului vasoconstrictor la angiotensină, a rolului echilibrului dintre aceasta şi oxidul nitric în controlul tensiunii, a afectării stresului oxidativ şi a endotelinei, a locului angiotensinei în producerea hipertensiunii renovasculare); hipertensiunea rezistentă (aici fiind comentate atât cauzele genetice, cât şi cele secundare, de rezistenţă a hipertensiunii); hipertensiunea legată de obezitate (cu discuţii extrem de interesante privind efectul antihipertensiv al calciului, relaţia calciu – controlul obezităţii).
   Merită a fi subliniată şi atenţia specială acordată trombozelor vasculare din hipertensiune – mediate de sistemul renină–angiotensină şi sistemele kalicreină–kinină.
   Autorii privesc în perspectivă modul în care cunoaşterea aprofundată a proceselor endocrinologice poate influenţa înţelegerea, abordarea diagnostică şi terapeutică a două mari situaţii patologice cardiovasculare: hipertensiunea arterială şi insuficienţa cardiacă. Perspectiva terapeutică modernă în hipertensiunea arterială cuprinde folosirea inhibitorilor enzimei de conversie tisulari a angiotensinei, a inhibitorilor reninei, antagoniştilor aldesteron-sintetazei, terapia genică, terapia imunologică, denervarea simpatică renală.
   Perspectiva modernă asupra insuficienţei cardiace porneşte de la prezentarea modelelor de insuficienţă cardiacă a implicării sistemelor neurohormonale în controlul insuficienţei cardiace, interpretarea remodelării cardiace ca posibilă cauză sau consecinţă a decompensării cardiace, şi continuă cu trecerea în revistă a posibilităţilor de modulare a mecanismelor neurohormonale, cu viză terapeutică.
   Cartea este solid documentată, ilustrată cu scheme care facilitează înţelegerea modificărilor neuroendocrine complexe din bolile cardiovasculare.
   Autorii au reuşit performanţa de a ne oferi, dincolo de descrierea minuţioasă a mecanismelor implicării sistemelor endocrine în bolile cardiace, o perspectivă a utilizării cunoaşterii acestora în abordarea profilactică şi terapeutică a patologiei cardiovasculare.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC