Nisa a fost, anul acesta, gazda celui de-al 55-lea Congres al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici (UMEM), cu tema „Medicină, rituri şi religii“. Ţara noastră a fost reprezentată de dl dr. Constantin Bogdan, care ne oferă o relatare de la acest eveniment. "> Scriitori, misionari şi... medici - Viața Medicală
Newsflash
Cultură

Scriitori, misionari şi... medici

de Dr. Constantin BOGDAN - dec. 28 2011
Scriitori, misionari şi... medici

 Nisa a fost, anul acesta, gazda celui de-al 55-lea Congres al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici (UMEM), cu tema „Medicină, rituri şi religii“. Ţara noastră a fost reprezentată de dl dr. Constantin Bogdan, care ne oferă o relatare de la acest eveniment.

   Al 55-lea Congres al Uniunii Mondiale a Scriitorilor Medici (UMEM) a fost organizat în Franţa, de către Groupement des Écrivains Médecins (GEM), care a ales ca loc de desfăşurare frumosul şi elegantul oraş de pe Coasta de Azur – Nisa. Fondatoare UMEM (la înfiinţare, în 1956, FISEM – Federaţia Internaţională a Societăţilor Scriitorilor Medici), Franţa a organizat pentru a noua oară un astfel de congres, Nisa aflându-se la al doilea, primul fiind găzduit de acest oraş în 1969. La această ediţie au fost prezenţi 55 de participanţi, reprezentând următoarele ţări: Bulgaria, Ecuador, Elveţia, Germania, Mozambic, Polonia, Portugalia, România, Spania, Ungaria şi, desigur, Franţa.

   Tema congresului a fost: „Médecine, rites et religions“. Au fost organizate cinci sesiuni de lectură: proză, poezie, comunicări în cadrul temei, teme libere, masă rotundă de poezie. Multe lucrări au fost impregnate de medicină, inspirate de exerciţiul medical al autorilor; jurnal clinic, memorialistică, eseu, filosofie, istorie, scrieri documentare în general din perimetrul temei generale, poezie lirică au fost genurile abordate. S-a putut remarca, şi de această dată, absenţa tinerilor şi au fost exprimate îngrijorări legitime pentru viitorul acestei preocupări.

   Câteva din lecturile prezentate argumentează asupra varietăţii subiectelor legate de tema generală: „Memorii ale deportării în Siberia“ (prof. dr. Ida Kinalska-Pietruska), „Memorii despre holocaust“ (dr. Madeleine Kahn), „Pelerinaje“ (dr. Barbara Jordan), „Ateismul dictatorilor şi ateismul unor filosofi“ (dr. Eberhard Grundman), „Riturile animalelor sacre“ (dr. Hansruedi Gehring), „Oraţiile funebre“ (dr. Ricardo Perez Gavela), „Puterea cuvântului la «Congresul Vrăjitoarelor»“ (dr. Mariana Bettencourt Viana), „Între celibat, feromoni şi pedofilie“ (dr. Guilermo Alvarez), „Magia africană“ (dr. Andreas Steiner). Subsemnatul a prezentat eseul: „Rituri stranii la înmormântare – estetica funebrului şi banchetele funerare“.

 

Paradisul artiştilor plastici

 

   Nisa, una din perlele Coastei de Azur, poate cea mai strălucitoare, capitala departamentului Alpes Maritimes, este unul din oraşele cele mai căutate de turişti din întreaga lume: climatul blând, calmul mării, cerul senin, soarele generos sunt argumentele naturii, la acestea adăugându-se cele create de om. Pitorescului şi atractivului oraş medieval, Vieux Nice, un fel de „centru vechi“, de-a lungul timpului i s-au adăugat clădiri într-o varietate stilistică arhitecturală armonioasă şi unitară, conferind personalitate unui oraş unic între marile obiective turistice ale lumii. Aparent, ca destinaţie de vacanţe, te-ai aştepta să întâlneşti mai ales cazinouri, restaurante şi baruri, vânzători de artizanat, parcuri de distracţii, mijloace de agrement pe mare… Şi totuşi, Nisa este un oraş cultural, obiectivele sale sunt bogat promovate în toate ghidurile. Există peste 20 de muzee şi galerii de artă, dintre care 12 oferă intrare gratuită: Muzeul de Artă Modernă şi Contemporană, Muzeul Matisse, Muzeul de Arte Frumoase, Muzeul de Artă Naivă, Muzeul de Istorie Naturală, Muzeul de Paleontologie Umană ş.a. Împrejurimile Nisei, mici localităţi pitoreşti, au atras mari artişti plastici ai Franţei şi ai artei universale care au ales să locuiască şi să creeze aici, inspiraţi de natura generoasă. Se pot, de altfel, vizita diverse case memoriale, ateliere şi muzee. Le Cannet, supranumit „La ville de Pierre Bonnard“, localitate descoperită de pictor în 1922, unde s-a şi stabilit pentru tot restul vieţii şi unde a realizat cele mai frumoase pânze ale sale. Pierre Bonnard s-a stins din viaţă în 1947, lăsând micului şi pitorescului orăşel Le Cannet o moştenire de artă plastică inestimabilă, păstrată după dispariţia sa într-un muzeu care-i poartă numele. La Vallauris se află Muzeul Naţional „Pablo Picasso“, La Guerre et la Paix. Marele pictor a lăsat aici opere memorabile începând cu 1953, dar a atras şi alţi artişti – pictori, sculptori, ceramişti, care au îmbogăţit cele trei muzee din Vallauris şi alte spaţii publice. Localitatea Biot invită iubitorii de artă să viziteze Muzeul Naţional „Fernand Léger“. La Meriton, un alt muzeu perenizează memoria, viaţa şi creaţia scriitorului şi cineastului francez Jean Cocteau, unde pot fi admirate etapele uneia din creaţiile sale: turnarea, în 1959, a filmului „Le Testament d’Orphée“. După ce la Grasse vizităm Muzeul Internaţional al Parfumeriei, la Mongins – Muzeul Fotografiei, Le Musée des Merveilles (Archéologie – Ethnologie) din Mont Bego, ne întoarcem la Nisa spre a vizita muzeul consacrat unui alt mare artist, Marc Chagall, care a iubit Midi-ul, Coasta de Azur, Nisa, unde a trăit şi a creat o perioadă din existenţa sa.

   Am dezvoltat această latură culturală a oraşului care a găzduit Congresul UMEM, fiindcă în structura de desfăşurare a acestor întâlniri cunoaşterea culturilor, valorilor, creativităţii în literatură şi arte în general este integrată organic „ordinii de zi“, alături de programul de lecturi din creaţiile proprii, de schimbul de experienţă privind activitatea literară, în conexiune cu cea profesională.

   Fiecare congres se înscrie cu una-două „amprente“, care îl particularizează, aflate în relaţie cu tema congresului. Una din acestea a fost cunoaşterea unor valori culturale, predominant din domeniul artelor plastice, confraţii francezi predându-ne o lecţie de artă plastică franceză, una din cele mai bogate, diverse şi valoroase din lume. Au ales Midi-ul, „toujours ensoleillé“, splendida Coastă de Azur şi Nisa, „atelierul“ căutat de atâţia mari artişti, adepţi ai plein-air-ismului şi ai altor maniere moderne. Iată ce nota Henri Matisse, în 1942, despre Nisa: „La richesse et la clarté argentée de la lumière de Nice (…) me paraît unique et indispensable à l’esprit d’un artiste plastique“.

   Nisa, cultura, marea artă plastică au constituit adevărate revelaţii pentru participanţii la această întâlnire, care şi-au completat imaginea Nisei cazinourilor, vieţii de noapte, distracţiilor (şi acestea parte organică a oraşului) cu bogăţia culturală.

 

„Misionarii sănătăţii“

 

   De fapt, sintagma de mai sus ar putea fi „misionarii sociali ai sănătăţii“, fiindcă abordarea problemelor sănătăţii în lume obligă şi la utilizarea instrumentarului social, cum de altfel reiese şi din multe documente ale organismelor internaţionale şi europene (ONU, OMS, Consiliul Europei); un exemplu concret poate fi cel al UNESCO – comitetele internaţional şi interguvernamental de bioetică, pe a căror agendă de lucru se regăseşte domeniul „Responsabilitate socială şi sănătate“.

   O analiză a problematicii aduse în prim-plan de Congresul de la Nisa (şi care poate constitui o particularitate a acestuia) a relevat numărul celor care au relatat experienţe, amintiri, lucrări literare inspirate din activitatea în cadrul unor misiuni pe care le-au îndeplinit în ţări mai puţin dezvoltate (în majoritate din continentul african, dar nu numai), ca voluntari sau răspunzând solicitărilor unor organisme internaţionale. Misiunile, spre cinstea acestor confraţi, nu sunt doar strict de asistenţă medicală, ci cu mult mai largi – umanitare, sociale, educative, pentru unii adevărate apostolate, cu atât mai mult în cazul medicului scriitor a cărui vocaţie culturală şi pro-socială decurge din formaţia sa. Reprezentantul cel mai celebru al misionarismului medical este, fără îndoială, Albert Schweitzer, personalitate complexă a umanismului – medic, scriitor, muzician, fondator al Spitalului din Lambaréné (Gabon), unde a „oficiat“ timp de 42 de ani (1913–1965), dăruit populaţiei africane. Printre participanţii la congres s-a aflat şi dr. Andreas Steiner (Elveţia), medic, filosof şi scriitor, unul din succesorii lui Schweitzer la conducerea spitalului.

   O parte din lecturi au aparţinut unor medici scriitori, misionari în anumite perioade în diferite ţări africane; posedând arta scrisului, ei au adus în diferitele scrieri mărturii, memorii, lucrări documentare privind istoria, date antropologice şi etnografice, tradiţii, culturi, rituri şi credinţe religioase, unele cu aplicaţii în prevenirea şi tămăduirea bolilor, ale populaţiilor şi comunităţilor pe care le-au slujit în timpul misiunii. Multe din lecturi erau fragmente ale unor cărţi publicate – monografii, memorii, nuvele şi romane inspirate de această experienţă de viaţă, trăită în perioada îndeplinirii misiunii.

   Prof. dr. Jan Pietruski (Polonia) a prezentat fragmente din activitatea sa medicală şi misionară în mai multe ţări africane; dr. Roland Noel (Franţa) a lucrat în condiţii grele în Rwanda în timpul sângerosului război civil; dr. Carlos Vieira Reis (Portugalia) a îndeplinit o misiune medicală în timpul războiului din Angola, evocată în memoriile prezentate; dr. Vera Kitova (Bulgaria) – activităţi în ţările nord-africane, ca şi dr. Maurice Huet (Franţa).

   Într-o operă înalt umanitară s-a angajat şi profesorul Martins Helder (portughez de origine) din Mozambic, unde s-a stabilit din vocaţie umanitară cu mai mulţi ani în urmă. Profesor de sănătate publică şi fost ministru al sănătăţii, a îndeplinit în tinereţe, din acelaşi nobil imbold, misiuni medicale umanitare în ţările nord-africane. Acest demn urmaş al marelui Albert Schweitzer s-a lansat cu toate forţele sale în combaterea epidemiei SIDA din ţara sa (16% din mozambicani sunt seropozitivi). În ceea ce a intitulat „L’héritage des veuves“, profesorul Helder ne-a împărtăşit fapte şi momente ale luptei sale cu o tradiţie având în această ţară consecinţe nefaste asupra sănătăţii publice. În cazul în care într-un cuplu moare soţul, soţia şi copiii devin „proprietatea“ fratelui celui decedat care este obligat s-o ia de soţie pe cumnata sa văduvă (în această ţară e permisă poligamia); potrivit acestei tradiţii încă puternice şi răspândite, statul este scutit de a susţine material aceste familii şi această formă de protecţie e oficializată şi considerată o formă de securitate socială! Numai că această cutumă devine un vector de transmitere a infecţiei cu virusul HIV, deoarece defunctul moare la o vârstă activă din cauza acestei boli; soţia văduvă este şi ea infectată şi transmite infecţia cumnatului său devenit soţ. Deşi Helder face numeroase intervenţii la autorităţi, publică mai multe cărţi, editate în tiraje mari, face educaţie sanitară pe toate canalele, lucrurile se mişcă greu pentru că, ne spune profesorul, „tradiţiile şi riturile nu pot fi schimbate prin decrete; singură educaţia pentru sănătate poate fi eficace în eliminarea acestei nefaste tradiţii“; ne mărturiseşte că, totuşi, rămâne optimist.

   Prof. dr. Jürgen Wacker (Germania) este un alt mare misionar al sănătăţii care ne-a prezentat lupta sa cu riturile şi tradiţiile periculoase, inclusiv prin scrieri literare memorialistice („Surorile lui Isaac“), dusă pe timpul unei misiuni medical-umanitare în Burkina Faso. În această ţară se practică încă un ritual aberant, chiar cu decese: circumcizia la fetiţe, urmată cel mai adesea de infecţii grave, septicemii şi decese. Deşi această abominabilă tradiţie s-a restrâns în mare măsură, ea se practică încă, clandestin, în unele sate şi este efectuată de femeile în vârstă ale satului, cel mai adesea de bunicile acestor nevinovate şi nefericite copile. Profesorul a animat grupuri de lectori umanitari care să supravegheze satele şi familiile suspectate de aceste practici ritualice. Confratele nostru nu s-a mulţumit doar cu intervenţia sa de specialitate asupra consecinţelor circumciziilor, ci, după cum se poate constata, a intrat în luptă cu aceste cutume.

 

Prezentări de carte

 

   Prin tradiţie, la fiecare congres, cei ce au publicat cărţi în intervalul scurs de la întâlnirea precedentă vin să-şi prezinte lucrările confraţilor, realizându-se o cunoaştere şi un schimb de informaţii privind teme, subiecte, genuri abordate; cu acelaşi prilej, sunt prezentate exemplare ale unor periodice literare sau buletine editate de societăţile naţionale; dacă, în trecut, numărul acestora ajungea adesea la zece-douăsprezece, de data aceasta criza a rarefiat mult aceste apariţii.

   Privind cărţile prezentate, ale căror titluri le vom transcrie în original, recolta a fost ceva mai bogată. Menţionăm, din motive de spaţiu, doar două. Dr. Ricardo Perez Gavela ne-a prezentat „Les seigneurs des eaux (La dernière trace des connaissances malique des Sionas-Secoyas)“, o carte despre două mici triburi de indigeni din Ecuador, patria confratelui nostru, cu o bogăţie de date etnografice, istorice, lingvistice, practici magice, inclusiv în domeniul vindecării sau prevenirii empirice a bolilor. În acest caz, al unei populaţii etnice minoritare care mai numără doar trei sute de suflete, supravieţuind în două aşezări lacustre, cartea confratelui din Ecuador reprezintă o contribuţie importantă la cunoaştere şi un act de cultură. Acelaşi autor ne-a mai prezentat un volum de poezii – „En caso de fallecer“. Dr. Luciano d’Agostino (Italia), poet, autorul mai multor volume de versuri, se adresează şi copiilor, odată cu publicarea celui mai recent volum de poezii – „Fila filando, filastroche per bambini“; ilustraţiile, bogate şi inspirate, sunt semnate de soţia sa, Brumilde d’Agostino.

 

„Sesiunea“ organizatorică

 

   Aceasta este, de fapt, obişnuita şedinţă a comitetului de conducere al UMEM. Ordinea de zi a inclus scurte concluzii privind desfăşurarea reuniunii, analiza ofertelor societăţilor naţionale de a găzdui şi organiza viitorul congres, al 56-lea, în 2012, alegerea temei congresului, diverse. Discuţiile cele mai vii le-a suscitat stabilirea ţării gazdă şi organizatoare a întâlnirii din 2012. Au fost prezentate oferte din partea Ecuadorului (dr. Ricardo Perez Gavela), ofertă reluată de confratele ecuadorian de fiecare dată la ultimele trei congrese, argumentul său fiind acela că în felul acesta s-ar legitima uniunea ca într-adevăr mondială; contraargumentele majorităţii membrilor comitetului au fost costurile mari ale deplasării şi vârsta înaintată a unora dintre membrii UMEM. O altă ofertă a venit din partea delegaţiei germane, care a propus oraşul Erfurt; obiecţiile respingerii au fost prea puţinele obiective de interes din oraş şi din împrejurimi, acestea fiind una din condiţiile de găzduire a întâlnirii. Subsemnatul am prezentat, în numele Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România, două oraşe: Bucureşti şi Sinaia, data de organizare propusă fiind la finalul lunii mai, spre a valorifica şi prilejul desfăşurării Galei „Viaţa medicală“ 2012. Propunerea a fost respinsă întrucât, prin tradiţia de peste jumătate de secol, congresele UMEM au loc în a doua parte a anului. În sfârşit, propunerea Portugaliei a fost acceptată (ultimul congres organizat în această ţară a avut loc în urmă cu şapte ani). Urmează stabilirea localităţii şi a datei. Tema stabilită, aleasă dintre mai multe propuneri, a fost: „La beauté de la parole en médecine“.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe