Newsflash
Cultură

Sarcina asociată patologiei oncologice

de Dr. Mihail TOMŞA - iul. 17 2015
Sarcina asociată patologiei oncologice
    Un colectiv de autori coordonat de dr. Anca Angela Simionescu, medic primar obstetrică-ginecologie cu supraspecializare în ginecologie oncologică, şi dr. Dragoş Mircea Median, medic primar oncologie medicală, abordează în cuprinsul unei monografii un subiect cu rezolvare dificilă pentru obstetricieni, chirurgi, pediatri, geneticieni, psihologi: Sarcina şi cancerele – de la diagnostic la tratamente (Ed. Medicală, Bucureşti, 2015); iar când această asociere survine, ea se constituie într-un eveniment grav pentru familii.
    Interesul pentru nefericita îmbinare dintre o stare cvasifiziologică şi adesea neaşteptatul fenomen morbid e manifestat în contextul creşterii incidenţei tuturor formelor de cancer, cele din perioada reproductivă ocupând, în speţă, locul al doilea între cauzele de mortalitate la femei.
    Totodată, înştiinţarea pacientei şi celor apropiaţi ei despre boală înseamnă o puternică traumă sufletească, suferinţă, tratamente chinuitoare, uneori deces, într-un moment al vieţii care ar trebui să fie unul fericit (după cum se subliniază în textul introductiv al lucrării). Se menţionează, de asemenea, că, din 2009, în cadrul Societăţii europene de ginecologie oncologică, funcţionează un grup de experţi pentru studiul cancerelor asociate sarcinii, care, pe baza datelor din literatură şi a experienţei proprii acumulate, au elaborat recomandări şi ghiduri pentru o bună practică medicală.
    Cele şaptesprezece capitole, ordonate într-o suită logică, cu intenţia cuprinderii tuturor aspectelor asocierii citate şi evidenţiind caracterul multidisciplinar cerut, atât pentru un diagnostic corect şi neîntârziat, cât şi pentru un tratament eficace, au fost repartizate autorilor după cum urmează: Genetica apariţiei cancerului – dr. Cătălin G. Manole, de la Institutul Naţional de Patologie „Victor Babeş“ şi stud. Raluca M. Dîrţu, de la UMF „Carol Davila“; Anestezia şi tratamentul durerii în sarcină – dr. Anca Simionescu şi dr. Corina Bucur, medic primar ATI la Spitalul Clinic Filantropia; Tratamentul chirurgical în timpul sarcinii – dr. Anca Simionescu; Tratamentul sistemic al cancerelor în timpul sarcinii – dr. Dragoş Median; Cancerul şi sarcina – rolul radioterapiei – dr. Vlad Ştefănel, de la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central; Cancerul de sân asociat sarcinii şi Cancerul de col uterin şi sarcina – dr. Anca Simionescu, dr. Dragoş Median, dr. Vlad Ştefănel;Cancerul ovarian în sarcină – dr. Anca Simionescu, dr. Dragoş Median; Cancerul tubului digestiv şi sarcina şi Cancerele glandelor anexe ale tubului digestiv şi sarcina – dr. Dragoş Predescu, chirurg de la Spitalul „Sf. Maria“ Bucureşti; Limfoamele şi sarcina, Leucemiile acute în sarcină şi Neoplasmele mieloproliferative cronice, mielomul multiplu şi sarcina – dr. Nicoleta M. Berbec, hematolog de la Spitalul Clinic Colţea; Cancerul cutanat în sarcină – dr. Ioana Tiu, dr. Anca Simionescu şi prof. dr. Olga Simionescu, de la Spitalul Clinic Colentina; Nou-născuţii din mame cu afectare malignă în cursul sarcinii – dr. Cornelia Preda, neonatolog de la Spitalul Sanador; Consilierea psihologică şi probemele de etică medicală, Cristina Faludi, conf. univ. Lásló D. Csaba, Mihaela E. Cîmpianu, de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca.
     Majoritatea capitolelor pun în discuţie aspecte noi sau actualizate de diagnostic şi terapeutică, poate mai puţin cunoscute tuturor medicilor. O prezentare de carte precum aceasta nu poate însă a le cuprinde pe toate. De aceea, ne limităm la exemplificări: din capitolul de genetică – demersul reuşit de a explica înţelesul noţiunilor de predispoziţie individuală în cancer, „reprogenetică“, evaluare genetică şi explicarea dificultăţii medicului în a furniza un „sfat genetic“ în aceste circumstanţe. Sunt scoase în evidenţă recomandări privind temporizarea pe cât posibil a intervenţiilor chirurgicale – care nu sunt urgente! – până în trimestrele 2 şi 3 sau chiar după naştere. Pentru cancerul de col uterin, se recomandă limfadenectomie clasică sau laparoscopică între săptămânile a 13-a şi a 22-a. În postoperator – profilaxie antitrombotică pentru cancerele ginecologice, digestive şi mamare, „riscul de tromboză profundă fiind crescut în starea de graviditate, neoplasm şi intervenţie chirurgicală“. În tratamentul sistemic, citostaticele trebuie administrate după o schemă individualizată – chimioterapia în trimestrele 2 şi 3, iar ultima serie cu trei-patru săptămâni înainte de naştere. Hormonoterapia şi terapiile moleculare sunt contraindicate în sarcină“. Alăptarea la sân nu este indicată, dat fiind pasajul chimioterapicelor în laptele matern. Dacă radioterapia este absolut necesară şi nu poate fi amânată până după naştere, se poate avea în vedere iradierea cancerelor de cap, gât, tumori cerebrale, cancer mamar, dar preferabil din trimestrul al doilea. Sunt în amănunt discutaţi factorii de risc, între aceştia situaţia pacientelor purtătoare de mutaţie BRCA2. Supravegherea nevilor pigmentari în sarcină este obligatorie; „melanomul este tumora malignă cu riscul cel mai crescut de metastaze placentare şi fetale“. Copiii născuţi din mame cu afectare malignă în timpul sarcinii pot avea (cu diferite valori ale incidenţei) malformaţii congenitale, retard de creştere intrauterină, prematuritate, afectare cardiacă, a dezvoltării neurologice şi cognitive, hematologică, genetică – risc de malignitate ulterioară, a fertilităţii ori metastazare placentară şi fetală. O schemă sugestivă, încercând o sinteză a capitolului respectiv, arată managementul malignităţii în sarcină.
    Fiecare dintre capitolele citate dispune de o bibliografie proprie, iar unele de o bogată iconografie (adesea color). Lucrarea este recomandată îndeosebi oncologilor, dar şi medicilor de alte specialităţi ce se pot confrunta în activitatea lor, la un moment dat, cu această teribilă patologie asociată sarcinii.
 
   Interesul pentru nefericita îmbinare dintre o stare cvasifiziologică şi adesea neaşteptatul fenomen morbid e manifestat în contextul creşterii incidenţei tuturor formelor de cancer, cele din perioada reproductivă ocupând, în speţă, locul al doilea între cauzele de mortalitate la femei.
   Totodată, înştiinţarea pacientei şi celor apropiaţi ei despre boală înseamnă o puternică traumă sufletească, suferinţă, tratamente chinuitoare, uneori deces, într-un moment al vieţii care ar trebui să fie unul fericit (după cum se subliniază în textul introductiv al lucrării). Se menţionează, de asemenea, că, din 2009, în cadrul Societăţii europene de ginecologie oncologică, funcţionează un grup de experţi pentru studiul cancerelor asociate sarcinii, care, pe baza datelor din literatură şi a experienţei proprii acumulate, au elaborat recomandări şi ghiduri pentru o bună practică medicală.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe