Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Sărbătorim filmele din noi

Viața Medicală
Ilinca BELCIU miercuri, 7 martie 2012

Aflaţi amănunte despre atmosfera de la gala decernării mult râvnitelor statuete şi despre reacţiile câştigătorilor, în cadrul rubricii Ecran, de la dna Ilinca Belciu.

 

Marele câştigător al Oscarurilor 2012: Artistul!

   Oscaruri cu un aer nostalgic: un film alb-negru şi mut pe deasupra – cel care vorbeşte atât de frumos, delicat şi elegant despre începuturile Hollywoodului sonor a triumfat înaintea unui film 3D. Aşa cum a spus şi Jean Dujardin la ridicarea statuetei pentru cel mai bun actor: vremurile se schimbă.
   Te bucuri altfel în cazul ceremoniilor de gen când ai văzut filmele şi ştii din start cine ar merita cu adevărat! Bine, nu am apucat să văd încă favoritul serii – Hugo 3D al lui Martin Scorsese, care a avut 11 nominalizări, cu una în plus faţă de The Artist. Dar ştiam foarte bine că filmul lui Hazanavicius este cu totul şi cu totul special, atât de frumos gândit şi realizat, încât poate şi Academia Americană de Film a înţeles că până şi un film străin merită statueta prestigiosului premiu al serii! Billy Crystal a revenit la moderarea ceremoniei – filmat alb-negru, cu căşti pe urechi şi chinuit într-un scaun – secvenţa în oglindă a începutului din The Artist, Crystal striga: Nu vreau să fiu iar gazdă! Pentru ca apoi să revină în zilele noastre şi să spună: nimic nu poate îndulci problemele economice ale lumii decât urmărirea milionarilor care îşi oferă statuete de aur...
   Pe lângă decorul spectaculos şi ţinutele de fală ale invitaţilor, rochiile cu totul şi cu totul speciale ale doamnelor, nu au lipsit discursurile emoţionante şi deloc deplasate ale câştigătorilor vizibil emoţionaţi: Christopher Plummer este cel mai în vârstă actor care primeşte statueta – în acest an pentru rolul secundar din Beginners, unde a interpretat un homosexual în vârstă aflat pe patul de moarte: încă de când m-am născut repetam discursul pentru mulţumiri la primirea Oscarului, dar cum asta s-a întâmplat cu mult timp în urmă, mă bucur că l-am şi uitat. Iar comentariul său către statuetă a fost la fel de simpatic: eşti doar cu doi ani mai în vârstă decât mine. Unde-ai fost până acum?!
   De cealaltă parte a actorilor într-un rol secundar, Octavia Spencer a impresionat juriul Academiei prin portretizarea servitoarei din The Help – Ajutorul, un film emoţionant despre Mississippiul anilor ’60, despre prietenia între rase, depăşirea barierelor sociale, regulile rigide şi absurde ale segregării rasiale. O prezentare pe larg a filmului va urma curând, fiind unul dintre cele care scutură mentalităţile, vorbeşte despre curaj şi pasiune. Profund impresionată de premiu, Spencer a mulţumit regizorului Tate Taylor şi echipei cu care îl împarte.
   Dacă existau oarece dubii în privinţa premiului pentru cel mai bun actor, Natalie Portman a spulberat orice îndoială atunci când i-a rostit numele lui Jean Dujardin: Vă iubesc ţara şi vă mulţumesc!  După care a scos bileţelul cu notiţe şi a precizat că în 1929 nu Billy Crystal prezenta ceremonia, ci Douglas Fairbanks, drept urmare totul a durat un sfert de oră. De această dată, discursul lui Crystal de la începutul serii fusese inspirat: dacă Dujardin va câştiga premiul, nu vă aşteptaţi să vorbească prea mult. Tot ce va spune este Merci beaucoup!
   Cu toate că Glenn Close ar fi meritat şi un Oscar pentru rolul copleşitor din Albert Nobbs, nu doar şase nominalizări adunate de-a lungul timpului, tot Meryl Streep a fost cea care a primit statueta: probabil că multă lume a fost dezamăgită când a auzit câştigătoarea. Dar rolul Doamnei de fier este răvăşitor, iar Streep pur şi simplu fascinantă: cu un machiaj perfect, cu o ţinută impecabilă, atât în prezentul trist al doamnei Thatcher, cât şi în trecutul impunător. Doamna de fier este, fără îndoială, unul dintre must see-urile acestui an! Este o onoare pentru mine, dar ce contează cu adevărat sunt dragostea şi bucuria pe care le împărtăşim atunci când facem filme, accentuând în acest mod mottoul ceremoniei din acest an, precum şi amintirile legate de echipa cu care lucrează de o viaţă – make-up artist-ul fiind unul dintre aceştia. Meryl Streep, o doamnă, ca întotdeauna!
   Nici Michel Hazanavicius nu a ratat premiul pentru cea mai bună regie, exclamându-şi bucuria: Sunt cel mai fericit regizor din lume!, în vreme ce producătorul Thomas Langmann a mulţumit oamenilor care au crezut în proiectul lor, dar şi tatălui său, Claude Berri. Desigur că de pe scenă nu a putut lipsi căţelul Uggie.
   No show-ul lui Woody Allen, care a fost recompensat pentru cel mai bun scenariu – Midnight in Paris –, nu mai are nevoie de vreo replică, mai ales că Allen chiar nu se lasă impresionat de astfel de ceremonii şi recunoaşteri. Ştim prea bine cum se mişcă el în industrie şi fără astfel de apariţii la scenă deschisă.
   Cel mai bun film străin a fost declarat câştigătorul Ursului de Aur de la Berlinala 2011 (de unde vin o mulţime de filme bune de fiecare dată) – A Separation al lui Asghar Farhadi: dedic premiul poporului meu, care iubeşte cultura şi dispreţuieşte ostilitatea. Filmul, o adevărată bijuterie psihologică, cu un suspans extrem de bine dozat, a fost nominalizat de altfel şi la categoria cel mai bun scenariu.
   AnimaţiaRango a cucerit şi juriul Academiei Americane de Film, iar Gore Verbinski i-a mulţumit lui Johnny Depp.
   Chiar dacă cea mai bună imagine a fost cea a lui Hugo, cele mai bune costume şi cea mai bună coloană sonoră – The Artist,cel mai bun machiaj – The Iron Lady, tot au existat o serie de filme neglijate, care însă se vor bucura de atenţie binemeritată în săptămânile ce urmează: My Week with Marilyn – cu o Michelle Williams splendidă, ingenuă, sensibilă, fragilă; The Girl with a Dragon Tattoo – cel mai bun montaj – cel mai recent film semnat de David Fincher, care poate nu se ridică la nivelul lui Seven sau Fight Club, dar care cu siguranţă te ţine cu sufletul la gură.
   Cât priveşte nemulţumirile mele faţă de palmaresul lui 2012, Pina nu a fost un film suficient de militant pentru juriu – dar fără îndoială mult prea special faţă de orice alt film de la categoria documentar, în vreme ce Tilda Swinton nu a fost nominalizată pentru răvăşitorul rol din We Need to Talk About Kevin. Dar spuneţi-mi voi dacă există pe lumea asta o ceremonie care să împace pe toată lumea...
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.