Seria de evenimente a fost deschisă cu o expoziţie la Sala Acvariu, dedicată celui care a fost fondatorul Muzeului de Etnografie şi Artă Naţională, director timp de patru decenii al instituţiei care a devenit Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MŢR), așa cum îl știm astăzi.

„Fragmente şi zidiri. Remember Alexandru Tzigara-Samurcaș” a evocat, prin scrisori, fotografii și alte documente originale, personalitatea și activitatea profesională a acestuia.

Programul a continuat cu târguri ale meșterilor populari, desfășurate tradiţional în curtea MŢR, cu proiecţii de filme și concerte, cu conferinţe, dezbateri și lansări de carte, dar și cu alte vernisaje de expoziţii care rămân deschise și în prima parte a lunii octombrie.

„O lume într-un recensământ. Familie, gospodărie și societate rurală românească” ne introduce în familia și gospodăria de la sat din Valahia secolului al XIX-lea, în cadrul unui proiect găzduit la Sala Media.

Arhitectură și artă naivă

Unui alt parteneriat mai vechi al MŢR, îi datorăm proiectul cultural „București. O arhitectură modernistă europeană”, instalat la Sala Noua Galerie, sub coordonarea arh. Luca Matei Stoian.

Expoziţia integrează imagini fotografice și explicaţii legate de curentul modernist în arhitectură și de felul cum specialiștii români din anii ’20 au mers să se formeze la Roma, pentru a aduce apoi elementele de noutate în arhitectura Bucureștiului.

În Sala Irina Nicolau pătrundem în universul artei naive, cea care reușește să surprindă, fără pregătire academică sofisticată, esenţa lumii rurale.

„Burticală.G.Ion.Leu.Dolj” ne apropie de un artist popular mai puţin cunoscut, Ion Burticală, care s-a remarcat prin lucrul în desen și acuarelă, mai puţin în pictura în ulei. Odată cu creaţia acestui artist, pătrundem și în universul regiunii etnografice doljene, în care acesta a trăit și a lucrat.

Nuntă în Oaș

Încheiem periplul expoziţional cu proiectul „Oaș”, care poate fi vizitat la Sala Tancred Bănăţeanu. Este vorba de o expoziţie complexă, ce recreează obiceiurile de nuntă din această zonă a ţării prin intermediul fotografiilor renumitului artist sătmărean Remus Ţiplea, care intră în dialog cu obiectele tradiţionale, dar și cu lucrările artistului vizual Vasile Pop-Negreșteanu.

Într-o perioadă în care lumea satului se dezintegrează și se menţine cu greu în echilibru din cauza fenomenului migraţiei, este foarte interesant de urmărit cum cei dezrădăcinaţi încearcă totuși să nu se rupă complet de pământul unde s-au născut, reîntorcându-se pentru a-și organiza nunţile „acasă”.

Deși impregnate de elemente de modernitate, de nevoia de a dovedi în faţa comunităţii bunăstarea dobândită în bejenie, esenţa acestor nunţi rămâne cea ancestrală, de parcă toţi cei implicaţi ar simţi că nerespectând ritualul ar ajunge să se piardă pe sine. Odată cu expoziţia, a fost prezentat public și albumul fotografic al lui Remus Ţiplea, „Nunta nunţii”, apărut în 2020 în ediţie bilingvă, româno-engleză.

Citește și: Simfonie cromatică la Cercul Militar