Newsflash
Cultură

Romanul de succes al unui proiect eșuat

de Geo VASILE - mar. 3 2017
Romanul de succes al unui proiect eșuat
      În continuarea lui „Manuc Bei”, Victoria Comnea publică un al doilea volum (a zecea carte din parabola sa epică) care-l are drept protagonist pe același îndrăgit prinț armean, Emanuel Mirzaian (1769–1817): Alexandropol, ora­șul lui Manuc Bei. Personajul este zugrăvit cu aceeași empatică măiestrie, sub aceeași aură de versatilă ubicuitate, noblețe, omenie și seducție, chiar dacă puțin alterată de trecerea anilor, dar mai ales de moartea iubitei sale secrete – Alexandra Marioritza Comnena, indimenticabila eroină ce-l salvase, prin sacrificiul propriei vieți, de glonțul ucigaș al sicarilor lui Vodă Caragea. Eroul romanului, abia ieșit din colapsul psihic printr-un fel de exorcism magic, ține în propriile mâini firele epice ale povestirii ce se leagă și se dezleagă prin flashback-uri și monologuri interioare.
     Fresca istorică din „Manuc” capătă amplitudine prin tablouri vivante de epocă, populate de personaje, moravuri și atmosfera specifică mondenă, de data asta din saloanele palatului țarului din Sankt Petersburg, în contrapunct cu acțiunea societății secrete a „Fraților Insinuanți sau Iluminații” (o variantă ruso-germană a masoneriei), ce-și propusese distrugerea celor ce au decis soarta Europei la Viena, printre care și prințul armean. Nu lipsesc culisele diplomației internaționale, evocarea războaielor napoleoniene și aventurile personajului, demne de romanele foileton semnate de Dumas sau Ponson du Terrail.
     Practic, în „Alexandropol” este vorba de ultimii ani de viață ai prințului, stabilit la Chișinău, mai precis la moșia și palatul său din Hâncești, după alipirea Basarabiei la Imperiul țarist, în 1812. Acest imperiu era condus de Alexandru I, considerat autorul Sfintei Alianțe între Rusia, Franța și Austria - un tratat ce stabilise o altă ordine europeană, în primul rând în spiritul respectării monarhiilor de drept divin. Manuc, care reușise să aducă la masa tratativelor adversari ireconciliabili, continuă să-și joace rolul de excepție, deasupra vremurilor și semenilor, slujindu-și idealul politic meliorist, aflat sub semnul liberalismului și reformismului european. Decorat de țar cu Ordinul „Vladimir”, numit consilier de stat al Imperiului, el înțelege că trăiește într-o lume diferită, plină de ură și dornică de distrugere a tot ce amintea de vechile orânduieli. Așa se face că Basarabia, deși formal ocrotită de țar prin legi speciale, va ajunge un tărâm al corupției și abuzurilor cinovnicilor ruși, mai ales sub conducerea „namestnikului” (vicerege) rus Bahmetiev.
     Manuc, căruia i se dusese buhul că ar fi unul dintre cei mai bogați prinți din Balcani, devine firește o țintă de suspiciuni, intrigi și spionaj. Asta nu-l împiedică însă să pună la cale și să finanțeze, cu aprobarea țarului, proiectul construirii pe Dunăre a unui mare oraș-port, Alexandropol, întru cinstirea lui Alexandru. De asemenea, își aduce familia - pe iubitoarea soție Mariam și cei cinci copii – la palatul din Hâncești, prevăzut cu un buncăr pentru arhivă și corespondența sa secretă.
    Meritul romanului „Alexandropol” este în primul rând vraja epică, ce se transpune în nesațul și plăcerea cu care se citește. Aceasta se datorează atât construcției suple (4 părți și 40 de capitole scurte), subtilului echilibru între ficțiune și atestarea istorică a personajelor, evenimentelor și locurilor, cât și științei portretului și mai ales a diseminării suspansului. Căci nu e exagerat să spunem că, odată cu transpunerea acelei perioade istorico-politice, pe fondul căreia se profilează viața și activitatea prințului Mirzaian, în scene epice de o mare intensitate, citim nu doar un roman fantasy, ci și unul polițist.
     Această afirmație se susține prin existența la curtea țarului a baronesei Juliane de Krüdener, o aventurieră europeană, consilieră personală a tânărului, depresivului și religiosului Alexandru și profesoara de meditație mistică a acestuia. De asemenea, baronesa este membră a Ordinului Iluminaților – o alternativă a masoneriei –, fondat în Bavaria secolului XVIII și condus de un maestru al disimulărilor, inițierilor, recrutărilor, torturii, șantajului și crimei. Expertă în științe oculte, dar și în arta ipocriziei, insinuărilor, colportajului, baronesa – alungată de câteva guverne sub supraveghere polițienească –, este pandantul malefic al îndrăgitului protagonist. Din același aluat otrăvit este și Bahmetiev, trimis la Chișinău la sugestia Julianei și aflat în slujba aceluiași Ordin. Aceștia primesc, fiecare la timpul potrivit, misiunea de a-i elimina din scenă, pe Stimov – subordonatul direct și informator al șefului de cabinet și diplomat internațional al țarului – și chiar pe Mirzaian. De aici, romanul capătă o turnură rocambolescă, pe placul cititorului contemporan. Așadar, Stimov se lasă ademenit de o Dașa pe anumite străzi, iar când își dă seama că i s-a întins o capcană, cade pradă unui sicar al Baronesei.  Din fericire, scapă cu viață, raportează totul șefului de cabinet, acesta alcătuiește un dosar cu piesele acuzării Julianei. Țarina decide exilarea imediată a acuzatei în Crimeea.
     Pe ultimele zeci de pagini are loc, așa cum se cuvine în orice roman european de azi, epilogul, sfârșitul lui Manuc Bei, pe care acesta și-l presimțise din profeția ghicitoarei pariziene Zerenda. Astfel, Manuc își găzduiește cu recunoscuta generozitate dușmanul, pe Behmetiev, pregătit fiind pentru orice eventualitate, inclusiv otrăvirea sa. Își făcuse testamentul, își trimisese familia la Chișinău, încredințându-i însoțitorului său dintotdeauna, Babic.
     Victoria Comnea oferă o pildă excelentă de opera aperta prin sfârșitul romanului,  unde arată că prințul deținea antidotul otrăvii mortale pe care un sicar din suita namestnicului i-a strecurat-o în cafea. Ea dă satisfacție cititorului îndrăgostit de erou, prezentându-l în ultima pagină în chip de sărman pelerin, pe o corabie în drum spre o mănăstire. Rolul său de mirean se sfârșise, proiectul construirii orașului Alexandropol eșuase, însă numele său intrase în istorie.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe