Descoperirea antibioticelor a fost una
dintre cele șapte minuni ale medicinii moderne. Creșterea accesibilității la
aceste medicamente care au salvat milioane de vieți a dus la apariția rezistenței
bacteriene la antibiotice, un fenomen devenit o problemă de sănătate publică.
Principala cauză este utilizarea nejustificată și pe scară largă a
antibioticelor la om (se consideră că mai mult de jumătate din prescripții ar
fi inutile) și la animale (în special în crescătorii). La aceasta se adaugă
lipsa și/sau nerespectarea măsurilor de prevenție și igienă, în afara și în
interiorul instituțiilor cu paturi sau în comunități și aglomerații umane. Ca
urmare a globalizării și a migrației, bacteriile rezistente sunt răspândite și
introduse în spitale de purtători aparent sănătoși și prin transferul de pacienți
între spitale din țări diferite – de exemplu, pacienți cu arsuri grave. Prin
contact direct, microorganismele se transmit de la om la om (în sporturi de
contact, centre de detenție, grădinițe, rezidențe pentru vârstnici sau persoane
cu dizabilități, tabere de refugiați), dar și de la animale la om. Și mai pot
fi cu ușurință introduse în organism prin consumul de produse alimentare
infectate, în principal carne, dar și legume contaminate.
Din ce în ce mai multe studii arată un
factor nou de creștere a rezistenței bacteriene – poluarea mediului
înconjurător cu antibiotice (eritromicină, lincomicină, depistate în apa
potabilă) din cauza consumului în creștere de medicamente. Din anchete se știe
că majoritatea persoanelor aruncă la coșul de gunoi sau în toaletă
medicamentele expirate sau de care nu mai au nevoie, în loc să le returneze
farmaciilor, pentru a fi distruse în mod controlat sau reutilizate.
În toată lumea, cazurile letale de infecții
cu bacterii extrem de rezistente la antibiotice se înmulțesc. Se estimează că,
în fiecare an, în Europa, sunt aproximativ 500.000 de persoane infectate cu o
bacterie multirezistentă, iar în jur de 25.000 pe an decedează din această
cauză. Infecțiile cu bacterii rezistente se manifestă mai ales în spital, la
persoane cu sistem imunitar scăzut, și cresc considerabil morbiditatea,
mortalitatea și costurile de spitalizare.
În ultimele decade, apariția
microorganismelor rezistente a stimulat nu atât diversificarea și elaborarea de
noi antibiotice (proces foarte costisitor), ci retragerea de pe piață a zeci de
antibiotice și/sau limitarea drastică a indicațiilor acestora. Dacă, la un
moment dat, existau în uz peste 150 de antibiotice diferite, astăzi numărul
celor întrebuințate a scăzut sub o sută. Experții consideră că o soluție pentru
rezolvarea acestei crize ar fi crearea de antibiotice prin bioinginerie. Așa-numitele
antibiotice „inteligente“ sunt programate să ucidă la comandă sau să faciliteze
distrugerea bacteriilor și a virusurilor fără a genera rezistență; ele sunt o
realitate și sunt în studiu în laboratoare. Această nouă clasă de antibiotice
cuprinde, de fapt, microorganisme (bacterii sau virusuri) programate și
modificate genetic să distrugă sau să faciliteze distrugerea bacteriilor și a
virusurilor patogene, prin sensibilizarea lor la antibioticele uzuale.
Mecanismul de acțiune este, în cazul virusurilor, prin inactivarea ADN, iar, în
cazul bacteriilor, prin „otrăvire“. Învelișul lor poate conține enzime care
distrug membrana microorganismelor patogene. Deoarece aceste microorganisme
emit semnale prin care își anunță poziția și identitatea, ele pot fi cu ușurință
detectate de antibioticele inteligente, prin înarmarea lor cu un sistem de detecție
– un fel de GPS biologic. Antibioticele „inteligente“ se pot administra singure
sau în combinație cu cele chimice, obișnuite.
Menținerea unui nivel de igienă ridicat în
spitale este importantă pentru prevenția infecțiilor cu bacterii rezistente. De
curând și pentru prima oară în lume, la Erasmus Medical Center din Rotterdam
funcționează un program cu doi roboți de spălare a paturilor de spital. În
numai cinci minute, cu doar zece litri de apă filtrată la 65°C pentru un pat,
roboții înlătură microorganismele în proporție de 95–99%. Cu precizie, ei
injectează apa sub presiune în toate colțurile patului și apoi îl usucă.
Salteaua este de la început curățată prin aspirare. S-a calculat că se vor
putea astfel curăța 50.000 de paturi într-un an. Această metodă inedită este
mult mai rapidă și mai eficientă decât spălarea manuală cu apă și detergenți și
a stârnit interesul multor spitale din lume. În viitor, se preconizează
folosirea ei la curățarea altor echipamente, scaune pe rotile și suporți de
perfuzie.
Deocamdată este dificil de anticipat cum va
evolua fenomenul rezistenței bacteriene la antibiotice. Oricând există
posibilitatea ca bacteriile și virusurile să se dovedească mai inteligente și
să se „înarmeze“ (să se modifice genetic) și împotriva antibioticelor
programate. Se pare că bacteriile rezistente nu au devenit imune la măsurile de
curățenie și la spălatul pe mâini, iar în acest context educația pacienților și
a profesioniștilor din sănătate, măsurile preventive întărite de disciplină și
de control rămân de mare actualitate.
