Cel
de-al doilea număr din 2014 al Journal of Gastrointestinal and Liver
Disease, jurnal internaţional editat de Societatea Română de
Gastroenterologie şi Hepatologie, Societatea Română de Endoscopie Digestivă,
Asociaţia Română pentru Studiul Ficatului şi Societatea Română de
Neurogastroenterologie, abordează o serie de probleme de actualitate din
patologia hepatică şi gastrointestinală. Imaginea care deschide numărul
reprezintă descrierea unei retroflexii endoscopice realizate pentru tratamentul
unei hemoragii la nivelul bulbului duodenal, la o femeie de 79 de ani cu
fibrilaţie atrială. Cazul este prezentat vizual de o echipă a diviziei de
gastroenterologie de la New York Hospital Queens, Weill Medical College of
Cornell University. Un caz rar de disfagie, ilustrat de doi medici de la
Spitalul Colentina, face obiectul celeilalte „imagini a numărului“.
Doi
medici danezi semnează un editorial foarte interesant ce abordează conexiunea
cord-ficat-rinichi din perspectiva cardiomiopatiei cirotice, insistând asupra
aspectelor patogenetice, a modificărilor electrofiziologice cardiace şi a
valorii peptidelor natriuretice. Potrivit autorilor, un număr mare de studii au
confirmat interdependenţa cardiorenală la pacienţii cu ciroză. De exemplu,
medicamentele care scad debitul cardiac par să înrăutăţească prognosticul,
crescând riscul de sindrom hepatorenal şi scăzând rata de supravieţuire.
În
celălalt editorial, trei specialişti în gastroenterologie din Olanda scriu
despre concepte ca: redescoperirea şi repoziţionarea medicamentelor, vizând
rolul acestui proces în scăderea cheltuielilor de sănătate. Autorii susţin că
autorităţile legislative ar trebui să încurajeze reînregistrarea medicamentelor
generice, pentru a preveni utilizarea lor off-label(cu alte indicaţii decât cele pentru care au primit aprobarea de punere pe
piaţă), dar şi pentru a încuraja explorarea potenţialului medicamentelor deja
disponibile. Repoziţionarea medicamentelor se referă la strategia comercială şi
ştiinţifică prin care un compus cunoscut deja este comercializat cu o nouă
indicaţie printr-o varietate de mijloace (reformulare, metodă de administrare,
identificarea sistematică a efectelor adverse). Redescoperirea medicamentelor
este definită, în editorial, ca ştiinţa transformării vechilor substanţe active
în noi tratamente. În prezent, industria farmaceutică nu investeşte, însă, în
medicamentele care au ieşit din perioada de patentare. În
hepatogastroenterologie, în spaţiul olandez, un exemplu bun de repoziţionare a
unei substanţe active îl reprezintă tioguanina, care are indicaţie pentru
leucemie, dar este folosită pentru tratamentul off-label a 1.500 de pacienţi cu boală inflamatorie intestinală.
Lucrarea
de tip review este semnată de David
Sawbridge şi Chris Probert, de la departamentul de gastroenterologie al
Institutului de medicină translaţională al Universităţii din Liverpool, Marea
Britanie, şi discută posibilităţile de
screening şi biomarkerii fecali ai cancerului colorectal, oferind o evaluare a
cost-eficienţei şi eficienţei lor, precum şi sugestii pentru îmbunătăţirea
screeningului cancerului colorectal.
Dintre
lucrările originale publicate în jurnal ne-a atras atenţia, printre altele, un
studiu comparând eficienţa şi toleranţa combinaţiei citrat de magneziu –
picosulfat de sodiu (PMC) versus polietilenglicol (PEG), în regim de doză unică
sau fracţionată, pentru pregătirea intestinului în vederea realizării
colonoscopiei. Studiul a cuprins 530 de subiecţi, iar concluzia a fost că
pregătirea colonului cu PMC oferă rezultate similare ca în cazul unei doze
fracţionate de PEG, indiferent de regimul de administrare a PMC. În schimb, PMC
este tolerat mai bine decât orice pregătire bazată pe PEG.
O
echipă de cercetători clujeni publică un studiu despre prevalenţa crescută a
adenoamelor localizate în colonul ascendent şi screeningul cancerului
colorectal. Lucrarea analizează retrospectiv 9.230 de colonoscopii
consecutive, efectuate între 1996 şi 2011, într-o clinică ambulatorie cu volum
mare de pacienţi din Cluj-Napoca. S-a remarcat tendinţa de creştere în timp a
ratei de detecţie a polipilor în colonul ascendent şi o prevalenţă crescută a
adenoamelor de colon ascendent, precum şi un risc clar de displazie severă la
polipii mai mici de 1 cm şi la subiecţii de vârsta a doua, indicând că toţi
polipii, indiferent de mărimea lor, ar trebui extirpaţi.
Un
studiu realizat de o echipă de specialişti din Craiova investighează tiparele
de imunoexpresie a CD133 şi CD166 în carcinomul de colon, atât individual, cât
şi în combinaţie, evaluându-le importanţa ca markeri prognostici. Rezultatele
indică faptul că o colocalizare a CD133 şi CD166 reprezintă un eveniment
timpuriu în geneza tumorilor de colon, iar coeficienţii de colocalizare cei mai
înalţi se întâlnesc la pacienţii cu displazie severă. În plus, expresia
concomitentă celor doi markeri ar putea fi utilă în prognosticul şi
stratificarea terapeutică a pacienţilor cu cancer de colon, luând în calcul
coeficienţii mai mari de colocalizare întâlniţi în stagiile iniţiale şi bine
diferenţiate ale tumorii.
De
remarcat este şi capitolul dedicat prezentării de cazuri clinice: un caz de
polipoză de colon remisă prin clisma cu betametazonă, după terapia cu
antibiotice; fistulă arterioportală hepatică, prezentându-se ca hemoragie
variceală gastrică, tehnica embolizării parţiale a splinei în caz de
hipersplenism la pacienţii cu ciroză.
Jurnalul
de gastroenterologie şi hepatologie conţine şi un calendar al evenimentelor de
profil şi recenzia unei cărţi de specialitate.
