Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Reîntâlnire cu arta ortodoxă rusă

Viața Medicală
Madeleine KARACAŞIAN miercuri, 20 februarie 2013

Despre expoziţia „Între Est şi Vest“ deschisă, până la primăvară, la Muzeul Naţional de Artă al României, ne scrie Madeleine Karacaşian.

   Pictura rusă a început să se manifeste odată cu creştinarea cneazului Vladimir şi convertirea ruşilor la credinţa creştină, în anul 988. Icoana reprezintă exprimarea în pictură a învăţăturii creştine, iar în Rusia, şcoala de pictură a icoanelor, de tip bizantin, s-a manifestat pe la începutul secolului al XI-lea. Cunoscute au devenit şcolile icono­grafice de la Novgorod şi Moscova sau Paleh, precum şi cele aparţinând stilului Stroganov. Toate aceste stiluri pot fi admirate în creaţiile expuse în cadrul expoziţiei „Între Est şi Vest“, deschisă, până la 28 aprilie, în sălile Kretzulescu ale Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR).
   Vizitând expoziţia, aflăm că dezvoltarea primei Şcoli de pictură – cea kieviană – a apărut în urma invaziei mongole din 1240, după care centrul artistic al icoanelor s-a mutat la Pskov şi Novgorod. În şcoala de la Novgorod, în secolele XIII-XVI, s-a dezvoltat o artă de tradiţie bizantină, însă tendinţa imitativă a căpătat o fluiditate a desenului mai preg­nantă şi o cromatică mai strălu­citoare. Exemple reprezentative sunt „Arhanghelul Mihail“ şi „Arhan­ghe­lul Gavril“, ambele din secolul al XVI-lea, ce par a fi create de acelaşi artist – aceleaşi figuri alungite, aceleaşi veşminte roşii şi aripi negre.
   De la aceeaşi Şcoala de la Novgorod, admirăm, într-o vitrină, două componente ale unui triptic, intitulat „Deisis“ (din grecescul „Rugăciune“), datând din secolul al XVIII-lea. În aripa stângă sunt reprezentaţi proorocii Isaia şi Ilie, Sf. Ioan Evanghelistul, Sf. Petru, Arhanghelul Mihail şi Maica Domnului, pe când în aripa dreaptă apar Sf. Alexe, omul lui Dumnezeu, Sf. Maria Egipteanca, Sfinţii Cosma şi Damian, doctori fără de arginţi, precum şi Sfinţii cneji Boris şi Gleb, deci o lucrare cu profund caracter rusesc.
   Şcoala de la Moscova a debutat la începutul secolului al XIV-lea, iconografii hrănindu-şi arta din tradiţiile bizantine şi din fidelitatea faţă de învăţăturile bisericii. Personalităţi precum Teofan Grecul, Rubliov sau Dionisie au marcat arta rusă până spre sfârşitul secolului al XIX-lea. În expoziţie găsim creaţii aparţinând unor iconari necunoscuţi ai Şcolii de la Moscova – o lucrare timpurie (sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea), ce reprezintă o „Scenă din Evanghelia lui Matei“, precum şi „Sf. Ioan Precursorul“ cu ferecătură din argint, de prin 1878. „Prea Cuviosul Maxim Mărturisitorul din Athos“ este o icoană care atrage atenţia şi prin ferecătura cu pietre semipreţioase.
   Tot din Şcoala de la Moscova admirăm şi câteva lucrări originale – veritabile miniaturi în „Tripticul de călătorie“ din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în casete de bronz, un „Iconostas portativ“, alcătuit din 14 panouri, plus unul central mai mare, fiecare panou conţinând patru rânduri de medalioane, lăsându-ţi impresia că te afli în faţa altarului unei biserici.
    Şcolii din nordul Rusiei îi aparţine un alt „Iconostas portativ“, cu aproape aceeaşi alcătuire ca şi cel precedent.
    Pictorii stilului Stroganov au gândit crearea icoanelor ca pe o artă care a durat în secolele XVI-XVII. Familia Stroganov a încurajat artiştii care s-au instalat în nord-estul Rusiei, dar şi-au pus arta în slujba ţarului şi a familiei imperiale de la Moscova. Lucrările lor erau de dimensiuni mici, cu tehnică specifică miniaturii şi detalii de un deosebit rafinament. Un exemplu extrem de grăitor al acestei şcoli îl găsim, în cadrul expoziţiei, în migăloasele miniaturi, pline de virtuozitate şi eleganţă decorativă de pe clasicele panouri dintr-un „Iconostas portativ“ de la începutul secolului al XVII-lea, montat în casete de bronz.
   În secolul al XVIII-lea, prin schisma din biserica rusă şi prin impunerea, din partea ţarului Petru cel Mare, a stilului apusean, a început declinul artei icoanelor, ceea ce i-a obligat pe unii iconari să se retragă spre marginile imperiului, în centre noi, precum pravoslavnicul sat Paleh. Din această şcoală, la Bucureşti avem câteva reprezentări de referinţă, tot miniaturi, precum „Glorificarea Fecioarei“ (65 de medalioane), „Învierea lui Iisus“ (14 medalioane) sau o icoană ca un iconostas în miniatură (şase registre).
   Şcolii ruse îi mai aparţin şi alte „tripticuri de călătorie“, încastrate în casete de bronz, cât o cărticică, reprezentând scene cu Sf. Nicolae, alte icoane cu Iisus sau „Maica Domnului cu Pruncul“, una într-o ferecătură de argint cu perle şi pietre semipreţioase, dar şi o lucrare în ulei pe lemn (toate celelalte fiind tempera pe lemn) foarte originală ca tematică – „Cneazul Alexandru Nevsky între Apostolul Pavel şi Sf. Alexe“, cu o elaborată ferecătură din argint.
   Putem concluziona că iconarii ruşi au dovedit imaginaţie, reuşind să impresioneze prin forţa imaginilor care redau puternice caractere omeneşti pe chipurile pline de distincţie ale sfinţilor zugrăviţi cu tuşe sigure ale penelului.
   Trecând la pictura de şevalet, la începutul secolului al XIX-lea, aceasta a ajuns la o sincronizare cu mişcări şi curente europene, ai căror reprezentanţi de vârf au studiat în centre europene de marcă, dar şi la Sankt Petersburg şi Moscova. Portretistica rusă este reprezentată în expoziţia din Capitală de lucrări ale unor artişti precum Tropinin, Darienko, Kuzneţov, Serov, Lemoh, Makovski.
   Peisajul rusesc, de multe ori cu personaje, este redat când cu romantism, când cu realism în pânzele lui Repin, Levitan, Gorbatov, Makovskaia etc., dar şi peisaje marine, în care excelează Aivazovski. „Dansul rusesc“ al lui Maliavin impresionează prin tumultul culorilor foarte vii, aşa cum „Interiorul caucazian“ al lui Şacilov cucereşte prin exotismul ambianţei.
   Orice teme ar aborda, pictorii ruşi zugrăvesc figuri de oameni importanţi sau simpli (cerşetori, haiduci, luptători), ori redau cu pasiune farmecul peisajelor, al naturii Rusiei sau figurile exotice care aparţin diferitelor popoare de pe teritoriul imperiului.
    Readucerea în faţa vizitatorilor de astăzi a celor 31 de icoane şi 59 de picturi din patrimoniul rusesc al MNAR este o iniţiativă binevenită, demnă de laudă.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.