Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Redescoperirea maeștrilor picturii românești

Viața Medicală
Dr. Raluca BULEA vineri, 15 mai 2020, ora 10:54

Condițiile de trai impuse nouă de pandemie și de autorități ne-au obligat, în ultimele luni, să ne revizuim complet modul de viață, activitatea profesională și relaționarea cu ceilalți.

La rândul lor, instituțiile culturale au avut de înfruntat provocarea separării fizice de publicul care constituie rațiunea lor de a exista, dar folosind comunicarea prin spațiul virtual al internetului au reușit să mențină legătura cu iubitorii de frumos.

C Cutescu Storck (3)
C Cutescu Storck - mai multe imagini în galeria foto de mai jos. 

 

Activitatea Muzeului Municipiului București (MMB) în mediul online a fost dintre cele mai vizibile și susținute, cu prezentări ale obiectelor de patrimoniu și ale poveștilor din spatele acestora, ateliere educative pentru copii, prezentări ale unor filme documentare, precum și crearea unor expoziții virtuale, plecând de la cele care au fost efectiv prezente pe simeze la începutul acestui an.

Două dintre acestea au fost găzduite de casele memoriale aflate în subordinea MMB, care păstrează atât de frumos conceptul de casă-atelier, loc în care creația unui artist este înfățișată vizitatorilor chiar în mediul de trai al autorului.

Munca muzeografilor și valoarea ei

În plus, ambele expoziții ne arată cât de importantă și de valoroasă este munca muzeografilor, care în permanență cercetează și încearcă să reinterpreteze opera de artă, să o prezinte în alte chei de lectură, astfel încât să fie mai bine pusă în valoare, și să ajute publicul să redescopere și să îl înțeleagă mai bine pe artist.

Pictoriță de mare talent și militantă activă pentru drepturile femeilor din România, Cecilia Cuțescu Storck (1879-1969) a fost în același timp și prima femeie care a deținut titlul de profesor universitar în învățământul de artă din Europa, titulară a unei catedre de artă decorativă în perioada 1916-1948.

Cunoscută în special pentru pictura de șevalet și pentru monumentala pictură murală (Istoria comerțului românesc, frescă din 1932-1933 aflată în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București), artista ne este dezvăluită acum și ca excelent desenator, prin intermediul expoziției virtuale „Grafică de călătorie – prin Lisabona, Toledo, Fiesole, Assisi, Balcic sau Istanbul” (disponibilă pe pagina de Fabebook a MMB, după ce a fost găzduită de Muzeului Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu Storck).

Jurnal vizual

Așa cum publicarea jurnalului unui scriitor cunoscut întregește percepția pe care o avem asupra lucrărilor și vieții sale, expunerea acestor acuarele și desene în tuș ne arată o altă fațetă a artistei Cecilia Cuțescu Storck, prin prisma acestui jurnal vizual.

Este interesant să vedem ce anume i-a atras atenția și a impresionat-o atât de mult încât a simțit nevoia să păstreze momentul și spațiul nu doar în memorie, ci și pe hârtie.

Peisaje urbane cu perspective largi, în care abundă detaliile, ori colțuri încântătoare de natură, vegetație ori arhitectură, și mai ales fericita îngemănare a acestor universuri aparent divergente, din toate răzbate bucuria de a se afla într-un loc plin de farmec, care îi stimulează sensibilitatea artistică și îi provoacă trăiri sufletești deosebite.

Plăci de gravură

O altă casă-atelier, reper cunoscut pe harta culturală a capitalei, Muzeul Theodor Aman a prezentat pentru publicul iubitor al creației maestrului o față complet necunoscută a muncii acestuia, în cadrul expoziției „Vitagen Nama – Aman Negativ. Plăcile de gravură ale Muzeului Theodor Aman”, disponibilă acum ca plimbare virtuală. Rămas în memoria colectivă ca pictor și întemeietor de școală, artistul nu a ezitat să se folosească de toate mijloacele și tehnicile disponibile în epocă pentru a ajunge la un număr cât mai mare de oameni și a desăvârși educația poporului.

Pentru acest scop gravura s-a dovedit un instrument util, datorită posibilității de multiplicare și răspândire, care i-au permis pe de o parte să creeze lucrări noi, cu tematică socială sau istorică, cu scene din viața satului sau orașului, ori cu scene orientale, și pe de altă parte să reproducă, la scară mică, unele dintre marile sale tablouri în ulei.

Muzeograful Greta Șuteu, care se îngrijește cu pasiune și dăruire de moștenirea lui Theodor Aman (1831-1891) și încearcă mereu să o pună în valoare la cel mai înalt nivel și în toate modurile posibile, a avut inițiativa acestei expoziții.

Ideea de la care a plecat a fost că, în cazul gravurii, opera grafică adevărată, originalul veritabil, este de fapt așa numitul „negativ”, placa metalică asupra căreia artistul a acționat în mod direct, punându-și amprenta de măiestrie, tehnică și sensibilitate, șlefuind cu atenție și meșterind până la perfecțiune cele mai mici detalii.

Întrucât pe fondul negru al plăcilor restaurate cu grijă este mai greu să se distingă toate amănuntele desenului, acestea au fost amplasate în oglindă alături de „pozitivul” imprimat pe hârtie, forma obișnuită a acestor lucrări, pe care o cunoaștem în general.

Și pentru ca incursiunea să fie mai plăcută și mai incitantă, noile exponate au fost discret strecurate printre tablourile și acuarelele care de obicei sunt prezente în muzeu, făcând astfel ca vizitatorii să devină și puțin detectivi.

Etichete: expoziție expozitie desenator

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC