Newsflash
Cultură

PSIHANALIZA COSMICĂ A LUI VICTOR SĂHLEANU

de George ANCA - aug. 28 2009
PSIHANALIZA COSMICĂ A LUI VICTOR SĂHLEANU

(…) Să recitim (let us) Cosmos uman de Victor Săhleanu, Editura Pelerin, Bucureşti, 2009, selecţie, note şi îngrijire ediţie de Elena Liliana Popescu şi Adrian George Sahlean. (...)

   Poezie? Poesis? Intenţie de mesaj şi claritate. („Avertisment“)
   Îmbrăţişez de-a valma omenirea / şi totuşi nimeni nu-i la pieptul meu. („Poem pentru Petrarca“, 1960)
   Astăzi sunt poezie pentru noi / mai multe lucruri ca altădată.
   Luna trece printre vârfuri de brazi/ În variantă eminesciană a peisajului.
   Vor fi întotdeauna necesare şi alte versuri/ pentru dragostea mereu aceeaşi şi alta.

   Există cuvinte şi silabe/ şi, pe de altă parte, obiecte şi emoţii. /Versurile sunt potrivirea silabelor şi cuvintelor/ semnalizând realitatea profundă.,/ Ritmurile şi rimele corespund, de fapt,/ periodicităţilor ascunse sub aparenţă –/ eternelor reîntâlniri şi eternului mers în spirală./ Lumea e o infinitate de corespondenţe/ şi descoperirea lor e poezie./Lumea e o infinitate de corespondenţe, de simboluri, de metafore şi de semne.
   Rima este poezie pentru că este cosmos uman,/ordonare reuşită a eterogenului/ într-o unitate superioară vie. /Rima este rigoare acceptată liber/ care se cere transcensă de frumuseţe / şi totodată este o încercare/ a valorii poetice a ideii:/ o strofă este o întâlnire ingenioasă/ a regulilor gramaticii, gândirii şi versificaţiei –/ o triplă rigoare însuşită voit/ pentru a vehicula mai convingător poezia.
   Noi semnalăm poezia din lucruri/ celor ce o au în ei.
   Există poeme care, ca şi muzica,/ relevă inepuizabilitatea miraculoasă a lumii.
   În noi aşteaptă vibraţia latentă/ şi ne cutremurăm auzind cele patru sunete/ ale simfoniei a cincea.
   Versurile ne dezvăluie poezia de detaliu a universului.
   Elementul de bază este cel infinitezimal.
   Dar în faţa mea stă un om/ a cărui libertate este dureros limitată;/ el nu se mai poate exprima în trăiri/ aderenţa sa la ore este tragică.
   Iată sunt medic/ şi niciodată nu voi abandona poezia.
   Iată, poezia/ este mai densă decât orice ştiinţă./ Drumul meu duce la realitate/ prin poezie, înapoi către ea.
(„Artă poetică“, I, 1971)
   „Necesare şi alte versuri“, cu poetica lor – pe care Victor Săhleanu o expune „didactic“ silabă–cuvânt–rimă–vers–strofă–poem. Altfel însă, cu siguranţă, decât la „şcoala de literatură“, deja revolută când, la mijlocul vieţii, prins probabil în atmosfera literară post-obseda(n)t proletcultistă se apucă de poezie, renascentist, de sonetul lui Petrarca, de mâna lui Dumnezeu-sculptorul), în continuitate cu Poetical Principle al lui Poe şi psihanaliza focului, cu pădurea-templu a corespondenţelor baudelairiene, cu sahridaya sanscrit (cititorul cunoscător – la Săhleanu chiar în previbraţie). Se cere pregătit timpul – „orele latitudinii şi longitudinii noastre“, prezentul şi trecutul-viitorul. Intră în scenă medicul, contactant suferinţei, al limitelor libertăţii, al aderenţei tragice, în fapt, poetul fără abandon, nevermore.
   Rime-idei în citatele de mai sus – aveamângâia, dar mai ales apus-spus, acu-tu (Elegie) sau, în „încheiere“ – ştiu-târziu-viu, regrete-sete – ţin ariergarda hexametrilor în terţine (ultima, rămasă distih, ca pentru final-lacună-wagneriană). „Gratii“, sugerate chiar şi de paranteze, trimit la supralimitările, infra-extra, ale
libertăţii. În „Elegie IV“ (1964), rimele ultimei strofe sunt opoziţii ontologice – mie-veşnicie, carnaltranscendental: Nici tu nu ştii. Şi-mi împrumuţi şi mie/ cu focul – când de spirit, când carnal/ refuzul de a fi doar veşnicie/ pe rugul unui eu transcendental.
   Când şi când, amar umor sau paradox: dar eu eram de mult piesă de muzeu/ şi muzeul nu mai era vizitat de nimeni („Piese de muzeu“, 1970); Fiecare alfabet este o elegie posibilă („Poem informaţional“, 1969); Cred mult în oameni. Iată de ce caut un om („Noul Diogene“,1995).
   Antologatorii – Elena Liliana Popescu şi Adrian George Sahlean – au selectat poeme din cărţile: Liturghia iubirii, Editura Viaţa Medicală Românească, 1995, Poem didactic, Editura Litera, 1970, Editura Eminescu, 1971, Marea şi dragostea, Editura Litera, 1977, Fişe în facsimil, Editura Viaţa Medicală Românească, 1995, Poeme într-un vers, Viaţa Medicală Românească, 1995. O operă poetică aproape secretă, pierzându-se, aparent, printre celelalte zeci şi zeci de titluri pe domenii, de la antropologie şi psihanaliză la informatică şi sexologie. De-acum de şi-ar începe cariera, ori prin poeme să se revină la creaţia fausticului autor ce se numea, însuşi, un ornitorinc, anume pentru proteismul tentacularelor tentaţii transformate în cărţi şi papers (măturate devastator de diversiunea-represiune cu numele „Meditaţia transcendentală“). Să se fi confirmat şi proverbul invidia medicorum pessima?
   Şi numai titlurile poemelor, şi puţinele citate de aici intermediază o invitaţie la meditaţia asupra unui creator neliniştit şi măsurat, genial şi trist. Cheia s-ar putea afla în vastul său jurnal, inedit încă (şi încă): „Frământări anume (pe care eu le cunosc) din imensul său jurnal – cu însemnări de la conflicte social-politice şi profesionale până la dinamicile vieţii intime – au fost transfigurate creator în meditaţii existenţiale, în elegii, în poeme de dragoste ş.a.m.d. Pe vremea compunerii lor, eu nu «vedeam» în tatăl meu decât pe cel care se scula întotdeauna mai devreme cu o oră pentru a-şi aduce la zi jurnalul, cu scrisul lui mărunt, incredibil de ordonat şi lizibil“. („Amintiri despre tatăl meu“ de Adrian George Sahlean, în deschiderea antologiei, p. 10)
   Am avut onoarea să lansez „liturghia“ şi „fişele“, într-o aură de admiraţie pentru renascentistul autor, deodată tăcut, până am lansat împreună, „cu participare internaţională“ (americană) traducerea „Luceafărului“ eminescian datorată „fiului meu“ Adrian George Sahlean, când parcă recita o mantră.
   Iar de 1 iulie 2009, recitându-i rimele-cosmosuman, în Sala oglinzilor, n-avem decât să privim atent, interior, spre un portret de priviri albastre, bucurându-ne.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe