Există genuri literare care, deşi se află în
cercul exterior al prozei, conservă un semnificativ conţinut epic. Aş numi
scrierile de călătorie, memorialistica, împreună cu biografia şi istoria romanţată.
Alături de aceasta din urmă, care a cunoscut autori de seamă – i-aş aminti
numai pe francezii Jules Michelet şi Georges Lenôtre –, era informaticii a făcut
să apară o subspecie nouă, transformând cunoştinţele într-un material
accesibil, expus limpede, dar fără a-i fi diminuat nivelul cognitiv. Pentru a
stăpâni acest domeniu nu este necesară numai erudiţia, care astăzi se poţi obţine
rapid prin internet, ci şi un talent „de moară“, pentru a măcina şi apoi a
digera datele uneori complexe ale culturii didactice. Un astfel de talent,
asociat cu o uşurinţă a scrisului explicativ, care expune longitudinal CV-ul noţiunilor,
de la naştere până astăzi, îl are fără îndoială o familie de doctori: Gheorghe M. Gheorghe, alături de
colaboratoarele sale Claudia Lucia
Ionescu şi Geta Elena Răducanu.
Am să mă refer în special la primul autor, fiindcă el reprezintă centrul de
greutate al acestei echipe. Talentul despre care vorbeam mai sus s-a format şi
lustruit în cariera sa publicistică, întinsă pe mai multe decenii. Redactor-şef
al revistelor „Sănătatea“ (1984–1994), „Curierul sănătăţii“ (1994–2002) şi
„Dialog cu diabeticii“ (2002–2007), redactor-şef adjunct la publicaţiile „Cuget
Românesc“ şi „Argonaut“ (1990–1991), având în portofoliu douăzeci de volume cu
interviuri pe teme de sănătate şi social-umanitare, autorul publică, în
colaborare cu Claudia Lucia Ionescu şi Geta Elena Răducanu, volumele minienciclopedice:
„Senzaţional, între normal şi paranormal“ (1998) „Dincolo de poarta marilor
enigme“ (2003), „Pasageri în tunelul timpului“ (2005) şi „Puncte cardinale pe
meridianele istoriei“ (2008). O atenţie specială merită cartea „Istorie, legendă
şi senzaţional în clepsidra timpului“, apărută anul trecut, care reuneşte teme
diverse răspândite în cele patru zări ale culturii. Nu ştiu dacă se poate găsi
un domeniu informativ care scapă de accesarea şi procesarea lui în acest dicţionar
nealfabetic. Cum numai enumerarea titlurilor capitolelor nu ar reflecta
suficient de mult interesul pe care, ca o bombă informatică, îl trezeşte în
indiferent ce tip de intelectual, mă voi folosi de privilegiul subiectivităţii
pentru a semnala doar datele mai puţin cunoscute despre vioară, regina muzicii
instrumentale.
Aceeaşi harnică echipă de publicişti ne oferă
şi recent apărutul volum: ExplorÂnd meridianele istoriei, pe aripile
timpului. Lucrarea
cuprinde zece capitole, care mai de care mai interesant. Ne-am oprit la
capitolul IV, Însemnări din istoria
medicinii universale. Conceput calendaristic, textul figurează în chenar
numeroşi ani însemnaţi de către cei ale căror fapte i-au ilustrat. Capitolul
cuprinde şi Filonul de aur al redutabilei Şcoli medicale româneşti,
din care nu credem că lipseşte niciun nume care a utilizat cu succes bisturiul
sau stetoscopul. Un om de cultură ar zăbovi în lectura capitolului VII, File de caleidoscop. Aici găsim relatări
despre: primii oameni de ştiinţă, sistemul solar şi aurora boreală, faraonul
Tutankamon, controversata „biblie a diavolului“, copacul celor peste 12 secole,
biblioteca din Alexandria etc. Lucrarea se încheie cu un folositor breviar
selectiv din mitologia popoarelor.