Poate
fi cercetarea profitabilă sau nu? Aflăm din cel mai recent număr (iunie 2013)
al revistei Medica Academica, de
la prof. dr. Adrian Săftoiu, fost rector al Universităţii de Medicină şi
Farmacie din Craiova, coordonator sau responsabil ştiinţific al mai multor
pograme de cercetare, totalizând peste 18 milioane de euro. Fondurile atrase
prin proiecte de cercetare, respectiv prin fonduri structurale nerambursabile
au reprezentat în 2011 şi 2012 peste o treime din veniturile UMF craiovene.
Printre realizările mandatului său de rector se numără inaugurarea noii clădiri,
ce găzduieşte spaţii educaţionale şi de cercetare, biblioteca şi patru
amfiteatre. După şapte ani de eforturi ale unei echipe de management şi ale
unui grup multidisciplinar de tineri cercetători şi o investiţie de peste 15
milioane de euro, este funcţional centrul de cercetare în gastroenterologie şi
hepatologie, dotat cu endoscopie
ultrasonografică, IRM şi PET-CT. Dar una din cele mai mari provocări pentru
această universitate este reprezentată, în opinia profesorului A. Săftoiu, de
decalajul major dintre infrastructura educaţională şi de cercetare şi disoluţia
responsabilităţii instituţionale şi infrastructura complet neadecvată şi dezagregată
din spitalele clinice afiliate UMF.
Prof. dr. Dumitru Lupuleasa, preşedintele
Colegiului Farmaciştilor, analizează beneficiile medicamentelor generice: au
aceleaşi efecte terapeutice cu medicamentele inovative ale căror brevete au
expirat, dar sunt mai accesibile prin preţurile scăzute.
Presbiacuzia –
pierderea acuităţii auditive survenită ca urmare a modificărilor degenerative
asociate îmbătrânirii – reprezintă tipul de disfuncţie auditivă cel mai
frecvent întâlnit la populaţia vârstnică; acestei afecţiuni îi este dedicat
articolul semnat de dr. Raluca Enache. Tratamentul de elecţie este protezarea
auditivă; regimul igieno-dietetic, evitarea expunerii la zgomot, medicamentele
neurotrofice pot fi adjuvante. Vârsta a treia rămâne în centrul atenţiei, prof.
dr. Delia Marina Podea abordează aspecte clinice ale depresiei în această etapă
a vieţii. Unii factori – comorbiditatea somatică, consumul mare de medicamente,
minimalizarea sentimentelor de tristeţe şi accentuarea simptomelor somatice,
sindromul dureros inexplicabil, sindromul anxios cu debut recent, tulburări de
comportament, sindromul de dependenţă la alcool cu debut recent – pot influenţa
expresia clinică a depresiei la vârstnici, ducând la dificultăţi de diagnostic.
Factorii de risc pentru cancerul de piele şi modalităţile de preveţie primară,
secundară şi terţiară ale acestei afecţiuni sunt detaliate de dr. Victor
Gabriel Clătici, iar conf. dr. Manole Cojocaru discută despre anemia din
poliartrita reumatoidă, respectiv din insuficienţa renală cronică. Ce tipuri de
exerciţii fizice sunt recomandate pacienţilor diabetici? Răspunsul este dat de
Mihai Dragomir, antrenor de fitness.
