Newsflash
Cultură

Popasuri nipone

de Dr. Raluca BULEA - dec. 22 2017
Popasuri nipone
     Orientul Îndepărtat, cu ale sale obiceiuri străvechi, s-a aflat, timp de o lună, în centrul atenției pe agenda culturală a Capitalei. Ambasada Japoniei la București, împreună cu o serie de prestigioase foruri academice (Universitatea București, Academia de Studii Economice, Universitatea Româno – Americană, Biblioteca Academiei Române, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”) și muzeale (Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național al Harților și Cărții Vechi) ne-au propus, în cadrul „Lunii culturii japoneze”, o multitudine de evenimente, pe cât de variate, pe atât de atrăgătoare prin exotism și inedit.
     Începutul a fost făcut în forță, cu o seară dedicată unei piese vestimentare japoneze prin excelență – kimonoul. Studenții Universității Româno-Americane au devenit manechine care au defilat pe pasarelă, pentru a prezenta creațiile maestrului Nobuaki Tomita, cunoscut în calitate de designer al costumelor folosite de actorii japonezi în filme și seriale de televiziune. Veșmintele sale se remarcă prin desenele speciale, adaptate personajelor, dar și prin pigmenții pe care îi folosește, uneori neconvenționali (ciocolată, căpșune, praf de ceai verde, aur etc.).
     Importanța kimonoului în cultura japoneză, în însăși identitatea acestui popor, a putut fi observată, alături de alte elemente definitorii, și în cadrul expoziției de gravuri japoneze din epoca Meiji (1868–1912), găzduită de Biblioteca Academiei Române, în sala „Theodor Pallady”.Provenind din perioada ce a marcat ieșirea Japoniei din izolarea autoimpusă și deschiderea sa spre Occident, gravurile expuse ne poartă atât prin universul nipon tradițional, cu scene liniștite, contemplative, cât și prin elementele de noutate, precum calea ferată și adoptarea de către armată a unor uniforme de tip vestic.
     Din aceeași perioadă de trecere și schimbare datează și hărțile Japoniei și ale capitalei Tokyo, care pot fi văzute și studiate până la 24 decembrie a.c. la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, în cadrul expoziției „Japonia – file de atlas. Hărți nipone din secolul al XIX-lea”. Este interesant de observat aici trecerea de la reprezentările bogat colorate și decorate, aproape ca niște cărți pentru copii, dar lipsite de precizie științifică, spre hărțile mai moderne care încep să țină seama de rigorile necesare transmiterii unor informații cartografice corecte și de încredere.
     Agenda evenimentelor a mai inclus o serie de ateliere legate de obiceiuri tipice: ceremonia ceaiului, caligrafie, confecționarea de păpuși Daruma, aducătoare de noroc. Cinema Muzeul Țăranului a fost gazda unui weekend de film japonez, în vreme ce Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” a organizat conferința „Istoria Grădinii Japoneze”, susținută de profesorul Takahiro Yamada, directorul Asociației arhitecților peisagiști de grădini japoneze din Japonia.
     Vizita la București a acestui reputat specialist ne va putea bucura pe toți de primăvara viitoare, deoarece  acesta a condus și lucrările de reabilitare a grădinii japoneze din parcul Herăstrău.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe