Orientul Îndepărtat, cu ale sale obiceiuri
străvechi, s-a aflat, timp de o lună, în centrul atenției pe agenda culturală a
Capitalei. Ambasada Japoniei la București, împreună cu o serie de prestigioase
foruri academice (Universitatea București, Academia de Studii Economice,
Universitatea Româno – Americană, Biblioteca Academiei Române, Universitatea de
Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”) și muzeale (Muzeul Național al Țăranului
Român, Muzeul Național al Harților și Cărții Vechi) ne-au propus, în cadrul
„Lunii culturii japoneze”, o multitudine de evenimente, pe cât de variate, pe
atât de atrăgătoare prin exotism și inedit.
Începutul a fost făcut în forță, cu o seară
dedicată unei piese vestimentare japoneze prin excelență – kimonoul. Studenții
Universității Româno-Americane au devenit manechine care au defilat pe
pasarelă, pentru a prezenta creațiile maestrului Nobuaki Tomita, cunoscut în
calitate de designer al costumelor folosite de actorii japonezi în filme și
seriale de televiziune. Veșmintele sale se remarcă prin desenele speciale,
adaptate personajelor, dar și prin pigmenții pe care îi folosește, uneori
neconvenționali (ciocolată, căpșune, praf de ceai verde, aur etc.).
Importanța kimonoului în cultura japoneză,
în însăși identitatea acestui popor, a putut fi observată, alături de alte
elemente definitorii, și în cadrul expoziției de gravuri japoneze din epoca
Meiji (1868–1912), găzduită de Biblioteca Academiei Române, în sala „Theodor
Pallady”.Provenind din perioada ce a marcat ieșirea Japoniei din izolarea
autoimpusă și deschiderea sa spre Occident, gravurile expuse ne poartă atât
prin universul nipon tradițional, cu scene liniștite, contemplative, cât și
prin elementele de noutate, precum calea ferată și adoptarea de către armată a
unor uniforme de tip vestic.
Din aceeași perioadă de trecere și
schimbare datează și hărțile Japoniei și ale capitalei Tokyo, care pot fi
văzute și studiate până la 24 decembrie a.c. la Muzeul Național al Hărților și
Cărții Vechi, în cadrul expoziției „Japonia – file de atlas. Hărți nipone din
secolul al XIX-lea”. Este interesant de observat aici trecerea de la
reprezentările bogat colorate și decorate, aproape ca niște cărți pentru copii,
dar lipsite de precizie științifică, spre hărțile mai moderne care încep să
țină seama de rigorile necesare transmiterii unor informații cartografice
corecte și de încredere.
Agenda evenimentelor a mai inclus o serie
de ateliere legate de obiceiuri tipice: ceremonia ceaiului, caligrafie,
confecționarea de păpuși Daruma, aducătoare de noroc. Cinema Muzeul Țăranului a
fost gazda unui weekend de film japonez, în vreme ce Universitatea de
Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” a organizat conferința „Istoria Grădinii
Japoneze”, susținută de profesorul Takahiro Yamada, directorul Asociației
arhitecților peisagiști de grădini japoneze din Japonia.
Vizita la București a acestui reputat
specialist ne va putea bucura pe toți de primăvara viitoare, deoarece acesta a condus și lucrările de reabilitare a
grădinii japoneze din parcul Herăstrău.