Ediţia din această toamnă a Târgului Internaţional
„Gaudeamus – carte de învăţătură“ a reuşit încă o dată să trezească
interesul editurilor pentru publicarea de carte bună, reunind atât emoţia şi
talentul autorilor, cât şi entuziasmul şi curiozitatea publicului cititor.
Sutele de standuri au fost vizitate, ca într-o procesiune fără sfârşit, de zeci
de mii de oameni pentru care evenimentul înseamnă mult mai mult decât achiziţia
unor cărţi la preţuri mai mici. Târgul a devenit o lume în sine.
În prima zi, vizitatorii, în număr destul de
mare, au evitat aglomeraţia din timpul weekendului, trecând unii pe lângă alţii
fără să se stânjenească sau să se oprească în aglutinări spontane în faţa unuia
dintre standurile editurilor participante. Totul aducea cu incinta unui mare
aeroport, în care plecările şi sosirile se făceau cu aripi de cărţi şi o scânteie
de imaginaţie.
La standul Editurii Spandugino, situat
imediat deasupra spaţiului central, s-a lansat volumul doi al Scrierilor lui C. D. Zeletin, preşedintele
Societăţii Medicilor Scriitori şi Publicişti din România. Cartea face parte din
colecţia „Distinguo“, ale cărei şapte volume vor cuprinde la final o selecţie a
unora dintre cele mai bune creaţii literare ale personalităţii complexe,
profund umaniste şi extrem de prolifice din punct de vedere scriitoricesc (şi
nu numai) – C. D. Zeletin. Gazdă a fost Lavinia Spandonide, preşedinta
Fundaţiei „Spandugino“, iar istoricul literar Mircea Coloşenco şi-a asumat
delicatul rol de a prezenta cartea şi pe cel care a scris-o. Pentru el, aceste
două volume ale „Scrierilor“ sunt o întâlnire în acelaşi punct geometric a
experienţelor celui care este totodată medic, biofizician, scriitor şi muzicolog,
o trecere în revistă cu mare aplomb şi mare apropiere de sufletul celui pe care
îl reprezintă omul C. D. Zeletin. Acest scriitor cu valenţe multiple, pe care
un istoric literar cu greu l-ar putea concentra într-o singură pagină, îşi
trage seva pasiunii şi talentului din tradiţia noastră creatoare, dar şi din
literaturile franceză şi italiană, atât de apropiate sufletului său. Vădeşte în
tot ceea ce face o francheţe a căutării sublimului.
C. D. Zeletin vede volumele de proză îngemănate
cu poezia, prin grija excesivă pe care o acordă pentru limpezirea şi frumuseţea
limbii. Cititorul avizat nu va găsi o structură rigidă, uşor de citit, fiindcă
scrierea este plastică, muzicală, de o rară lapidaritate, consonanţa acesteia
percepându-se în timp. Textul se organizează într-o veritabilă filosofie a cuvântului,
luându-şi adesea ca subiect al disertaţiilor analiza determinărilor filosofice şi
lexicale ale unor locuţiuni paremiologice, expresii ale limbii vechi, uneori încă
în circulaţie, impregnate cu filosofie, complicate şi care nu se arată niciodată
în vorbirea rapidă.
Cartea cuprinde două volume de eseuri –
„Gaură-n cer“ şi „Amar de vreme“. Potrivit autorului, termenul „gaură“ din
primul titlu vine mai puţin din latinescul foveeasau favela, cât mai degrabă de la
înţelesul de „foramen“, o fereastră, un tub care râvneşte la infinit. Noţiunea
sugerează şi poziţia sceptică a celui care o foloseşte, îndoială, dar şi îndrăzneală,
precum şi o nuanţă de autoironie, entităţi sufleteşti care modelează gândirea
cea mai adâncă. Autorul oferă cititorului seminţele căderii pe gânduri.
În încheiere, C. D. Zeletin a mulţumit
audienţei, exprimându-şi rugămintea de a fi citit, nu atât în întregime, cât pe
îndelete, parcurs încet, în sensul lecturii adânci pe care o permite textul.
Spre deosebire de aparentul calm al zilei de
joi, sâmbătă după-amiază târgul semăna cu un viespar. Aglomeraţie, lansări
peste lansări de carte, 
cuvinte amplificate de boxe cu dimensiuni generoase,
care se întretăiau sub cupola pavilionului central de la Romexpo. Vizitatorii
nu aveau timp să zăbovească aşa cum se cuvine în faţa unui raft cu cărţi, fiind
luaţi pe sus de forţa mişcării umane, care se comporta asemeni unui val ce duce
totul cu el. În toată această forfotă, la ultimul nivel al pavilionului, se
lansa, la Editura Herg Benet şi Casa de Editură Max Blecher, volumul
„Dramadoll“ – o combinaţie frumoasă şi surprinzătoare de proză, jurnal şi
poezie – al Iuliei Militaru şi al Ancăi Bucur, cu grafică realizată de
Florentina Budar. Autoarele sunt înscrise în Cenaclul Tinerilor Medici
Scriitori, Iulia Militaru fiind şi membru SMSPR. Scriitoarea Simona Popescu şi
poetul Răzvan Ţupa au fost invitaţi să vorbească în deschiderea evenimentului,
iar autoarele, fără să poată scăpa de emoţiile inevitabile ale unei lansări „în
stil mare“, au explicat în câteva cuvinte lucrarea. În opinia Iuliei Militaru,
cartea ar trebui citită de la sfârşit, întrucât acolo se află punctul central
care a dat naştere întregului proiect, din care volumul este doar o mică parte.
Proiectul este mult mai amplu şi va fi gata anul viitor, la mijlocul lunii
ianuarie, incluzând şi o expoziţie, proiecţii video şi desene. Intenţia este de
a deschide un spaţiu de manifestare a textelor diverse, care pot să nu aibă
nimic în comun, dar care formează o comunitate prin care să-şi dezvăluie adevărurile.
Şi autorul, la rândul său, devine un spaţiu populat de voci distincte care
comunică şi care prin intermediul poeziei formează o comunitate, a completat
Anca Bucur. Modestă, Florentina Budar a mărturisit că imaginile nu pot vorbi
separat de text, lucrarea fiind un tot unitar.
Nu se poate face o trecere în revistă, nici
măcar extrem de succintă, a tot ceea ce s-a petrecut în aceste cinci zile în
cadrul târgului de carte. Privirea rătăcea parcă fără ţintă în marea de oameni,
încercând să agaţe ici şi colo câte un crâmpei de sens: lansarea romanului
„Pentru tine“, al tinerei autoare canadiene de origine vietnameză Kim Thúy şi
al lui Pascal Janovjak, sub îngrijirea Editurii Spandugino, ocazie cu care au
luat cuvântul invitaţi de seamă: Principele Şerban Dimitrie Sturdza şi Philippe Beaulie, ambasadorul Canadei la
Bucureşti; lansarea volumului de eseuri „Infinitul dinăuntru: Şase povestiri
despre om, societate şi istorie“ de Vlad Zografi, la Editura Humanitas, prefaţat
de Gabriel Liiceanu; oferta extrem de bogată de carte medicală în limba engleză
a Editurii Prior. Trebuie spus că unul dintre cele mai mici standuri ascundea
un motan… mov, mascota Revistei de Povestiri, o întreprindere a unor tineri
care nu au uitat să copilărească printre responsabilităţile de adulţi, publicând
lunar o culegere de poveşti (care a ajuns la numărul 8), mai vesele sau mai
triste, dar cu siguranţă pline de talent; printre autori, şi un doctor, medicul psihiatru Vlad Stroescu.
Până anul
viitor ne vom hrăni din cărţile cumpărate şi din amintirea momentelor când, ca într-un
fel de revelaţie, am avut onoarea să ne privim faţă în faţă: noi, cei care
citim cărţi, autori, critici şi istorici literari, editori şi iubitori ai
literaturii de calitate. Dincolo de iarnă, ne aşteaptă alte asemenea
evenimente, într-un şir pe care l-am dori fără sfârşit. 
