Newsflash
Cultură

Olimpiada şi unele conotaţii

de Dr. Eugenia GROSU-POPESCU - aug. 8 2012
Olimpiada şi unele conotaţii
   Mii de sportivi din 204 ţări diferite – îmbrăcăminte tradiţională sau modernă – poartă aceeaşi superbă bucurie pe chip când îşi flutură steagurile; conducători de state diferite participă, cu aceeaşi adâncă emoţie, din tribune. Uriaşul stadion olimpic din Londra, cerul străbătut acrobatic de celebrele Red Arrows sunt principalele „locaţii“ pentru sufletele miliardelor de telespectatori de pe Terra. Omenirea se uneşte? Se etalează, cu brio, o mostră din bucuria caldă a unei frăţii globalizate. (Apropo: Dacă un număr mare de oameni şi-ar dori în acelaşi timp o anume schimbare în bine, spun cercetătorii, schimbarea s-ar produce neîntârziat.)
   Danny Boyle este regizorul originalului spectacol cu desfăşurarea plină de fast şi imaginaţie, în care se reunesc, fără asperităţi, trecutul, prezentul şi viitorul. Ciclistul Bradley Wiggins deschide ceremonia – şi poarta către istorie – cu un clopot uriaş. Evocările se succed, scenele nu sunt exclusiv britanice, dar poartă am­prenta locului: societatea preindus­trială, industrială, postindustrială, actorul, protestatarii, protestatarele, tinerii cu joben, furnalele, coşurile fumegânde, oţelul incandescent, din care urcă cercuri olimpice spre cer, ca să reverse, înlănţuit, ploaie de raze peste stadion şi peste lume. Gluma cu James Bond (actorul Daniel Craig), personaj nemuritor, preluat cu succes de alţi mari scriitori după moartea autorului, predispune la duioşie şi joc. Bond o însoţeşte pe regina Elisabeta a II-a în elicopter şi în saltul simulat cu paraşuta, artificii regizorale acceptate de alteţa sa, cu umor. O altă glumă îl prezintă pe amuzantul Mr. Bean (actorul de comedie Rowan Atkinson) împreună cu sobra – dar deloc rigida – London Symphony Orchestra.
   Până la impresionanta defilare a sportivilor şi până la deschiderea Jocurilor Olimpice de către regină, cu înălţarea steagului purtat de mari personalităţi olimpice şi cu torţa adusă de David Beckham pe Tamisa, predată de sir Steven Geoffrey Redgrave unor speranţe ale sportului britanic pentru implantarea pe stadion, marele spectacol continuă cu „poveşti“ captivante, unele total neaşteptate. Se dovedeşte că filmul, televiziunea, muzica pop sunt apropiate spiritului britanic. Dar apare, iată, în prim plan şi creaţia ştiinţifică autohtonă, spre o mai largă cunoaştere şi mai directă cinstire. Ea este reprezentată acum de persoana îndelung aplaudată a lui sir Timothy John Berners-Lee, cel care a pus la dispoziţia omenirii vestitul www.
   O altă prezenţă neobişnuită, entuziasmantă pentru noi, este ceea ce britanicii consideră a fi marea lor realizare: Sistemul Naţional de Sănătate. Nu e societate civilizată aceea care nu asigură fiecărui membru al său îngrijirile de sănătate necesare – consideră ei. Pe ecran apar puzderie de paturi albe, cu muzica, dansul şi comentariul lor artistic, dătătoare de optimism, în care dorm liniştiţi copiii, sub veghea atentă a unor oameni plini de iubire, în uniforme alb-albăstrii. (Secvenţa mi-a readus în memorie scurta vizită pe care am făcut-o cândva la cel mai mare şi mai extraordinar spital de copii din Londra, Great Ormond Street Hospital, mai precis la studioul lui de radio, unde un grup de pacienţi simpatici au adaptat pe loc un cântecel al lor, ca în refren să spună: „Doamne, apără-i pe copiii din România“.)
   Atenţia de care se bucură copiii în Marea Britanie apare pe larg în altă secvenţă. Ei au parte de respect şi de grijă, le sunt preţuite şi hrănite imaginaţia şi încrederea în forţele proprii. Copiii nu sunt doar „viitorul“, ci şi viitorii creatori de valori. Literatura ajută. Scene fantastice sunt închinate copilăriei şi poveştilor ei. J. K. Rowling, autoarea lui Harry Potter, citeşte pasaje din Peter Pan, imediat apoi eroii negativi, în frunte cu Lordul Cap-de-Mort, cuceresc stadionul, iar salvarea vine de la un batalion de Mary Poppins aterizând paşnic, armonios, impunător, cu umbrelele desfăcute. Binele învinge răul şi copiii pot contribui.
   În legătură cu imaginaţia şi creativitatea copiilor, Edward de Bono spunea: dacă aţi vărsat din greşeală apă pe podea, veţi decide s-o ştergeţi cu o cârpă, cu o hârtie sau cu mopul; dacă însă întrebaţi un copil de şase ani ce-i de făcut, el vă va sfătui să puneţi puţin zahăr în apa de pe jos, ca să vină câinele s-o lingă. Evident, după ce va trece conştiincios prin şcoală, acelaşi copil se va limita la cârpă, la hârtie sau la mop...
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe