Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

O operaţie pe cord deschis

Viața Medicală
Candid STOICA vineri, 21 august 2020

„Cadavrul Viu” nu este de fapt drama unui om, ci a unei întregi generaţii, care nu a mai putut suporta constrângerile societăţii respective.

cadavrul-viu-1_99616300Teatrul lui Lev Tolstoi, considerat de unii istorici teatrali drept un teatru tezist, un apendice al romanelor și al teoriilor sale sociale, a trecut cu succes testul timpului, emoţionând și astăzi mase întregi de spectatori.

Fedea Protasov, eroul piesei Cadavrul Viu, deși este căsătorit și are un statut social bine determinat, devine un inadaptabil sufocat de ipocrizia societăţii. El se hotărăște să trăiască într-o libertate totală, dincolo de legile în vigoare ale societăţii, în boemie, în mijlocul unor clanuri de ţigani.

„Cadavrul Viu” nu este de fapt drama unui om, ci a unei întregi generaţii, care nu a mai putut suporta constrângerile societăţii respective. Eroul dramei, deși făcea parte dintr-o familie de aristocraţi renunţă la tot – familie, avere, rang social – înscenându-și în cele din urmă chiar moartea ca să-i dea posibilitatea soţiei să se recăsătorească cu un prieten al familiei.

Acuzat de sperjur și soţia de bigamie, în urma unui proces public, urmează să fie amândoi deportaţi în Siberia, iar Protasov se împușcă.
Spectacolul realizat de Cornel Popa și Valentin Plătăreanu la Televiziunea
Română, în 1975, expune pe larg drama protagonistului, în culori exacte, acide, într-un decor fastuos, care încearcă să ne dea o imagine a arhitecturii epocii.

Distribuţia este adecvată, cu artiști în plină vigoare și forţă creatoare, care conturează exact personaje specifice perioadei respective, cu un joc condensat, adânc simţit, fără patetisme și lamentaţii exagerate.

Amza Pellea are statura fizică și sentimentală a unui posibil erou de tragedie clasică sfârtecat de dorinţa fierbinte de evadare și conștiinţa morală care-l devorează, încetul cu încetul, ducându-l fatalmente la gestul ultim.

Excelente și exacte scenele de la tribunal, pline de un dramatism ameninţător, iar moartea eroului este de o simplitate antologică. Valentin Plătăreanu, în rolul lui Karenin, izbutește să ne înfăţișeze opusul lui Protasov, un om liniștit, fără efuziuni, un exemplar corect al societăţii în care trăia. Acesta creează personajul îndrăgostitului timid, dar tenace – cel mai reușit rol al distinsei sale cariere.

Gina Patrichi reușește încă o dată să întruchipeze o eroină sensibilă, plină de iubire, care nu înţelege deloc năzuinţele soţului său deși, la rândul ei, aspiră la o dragoste sinceră, dincolo de prejudecăţi, dar este adânc debusolată de lovitura primită: aceea de a fi părăsită de bărbatul de care este îndrăgostită.

Mașa, tânăra ţigancă pentru care Protasov face o distrugătoare pasiune, este interpretată de Mariana Mihuţ încă tânără, încă frumoasă. Cu timiditate și simţ al măsurii, actriţa încearcă să ne arate cum se poate întruchipa o eroină născută într-un cort, departe de legile făurite de societatea civilizată.

Bune și scurte apariţii realizează marea actriţă Draga Olteanu, precum și
Tamara Creţulescu, Virgil Ogășanu, Ion Henter, dar mai ales Călin Florian (Judecătorul). Destul de „exotice”, fără exagerări sunt melodiile ţigănești executate cu aplomb de Alla Baianova și de Smaranda Toscani.

Contribuie la veridicitatea spectacolului costumele desenate de Ion Olaru și, mai ales, imaginea plină de rigoare a lui Constantin Lungu, care decupează cu exactitate portrete și grupuri.

Faţă de modul cum se face teatru astăzi, spectacolul uimește prin rigurozitate, exactitate și, în ultimă instanţă, prin adevăr, ceea ce sunt, printre altele, calităţile unui bun și stimabil spectacol.

Acum, la distanţă de ani, se poate aprecia ca excelentă munca neobositului regizor Cornel Popa, un „pionier” statornic al televiziunii, care și-a consacrat toată viaţa realizării spectacolelor de televiziune și de care, din păcate, s-a vorbit foarte puţin.

Cornel Popa şi-a început activitatea în Televiziunea Română în anul 1959 și a semnat regia a peste 200 de emisiuni și nenumărate spectacole de teatru. Printre altele, a realizat și populara emisiune „Să desenăm cu actorul Iurie Darie”.

Etichete: lev tolstoi cadavrul viu cornel popa Valentin Plătăreanu Gina Patrichi Draga Olteanu Amza Pellea


Abonament VM 600x600-01 v3b

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Până la 31 ianuarie 2021, ai reducere la prețul abonamentului pe 12 luni și ceva în plus:
  • Tipărit + digital – 160 de lei
  • Digital – 103 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.