Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

O lucrare de „raftul întâi“

Viața Medicală
Dr. Mihail MIHAILIDE vineri, 30 octombrie 2009

O prefaţă neconvenţională, cum sunt atâtea, o „introducere“ sinceră şi utilă la volumul CERTITUDINI, LIMITE ŞI PERSPECTIVE ÎN GASTROENTEROLOGIE (Bucureşti, 2009, fără menţionarea editurii) semnează dl prof. dr. Mircea Diculescu. (...)

Lucrarea, însoţită de o colecţie de imagini endoscopice înscrise pe două CD-uri, poartă pe coperta întâi menţiunea: sub redacţia Constantin Chira, Teodor Bădescu. Redactorii sunt medici primari, doctori în ştiinţe medicale, cu o activitate îndelungată la Spitalul de Urgenţă „Prof. dr. Dimitrie Gerota“ din Capitală, unitate sanitară a M.A.I. Dl dr. C. Chira are merite deosebite şi în publicistica medicală, fiind iniţiatorul revistei „Actualitatea medicală“, recenzată adesea în paginile noastre.
   Prefaţatorul explică de ce o „aducere la zi“ a cunoştinţelor din domeniul patologiei digestive este permanent necesară – morbiditatea în creştere, viteza de progresie a cunoştinţelor: etiopatogenie, tratament… – afirmând, totodată, că „era marilor enciclopedişti în medicină a trecut“, sosind „era marilor echipe“ (de autori, greu însă de alcătuit!). De la această deja produsă schimbare s-a ajuns – iată – la dispariţia (sau raritatea cărţii „de autor“) şi la ivirea volumelor cu o multitudine de semnatari, dar cu redactor(i) coordonator(i), care ar trebui să asigure „consonanţa“ textelor. „Echipa de Gastro de la Gerota“, edificată în zeci de ani, are merite ştiinţifice recunoscute: „congrese naţionale, reviste medicale, cărţi şi apariţii editoriale, de o regularitate apreciabilă“. La subiectele de mare interes, fiecare devenit capitol în carte, au contribuit (citare în ordine alfabetică): Ioan Ancuţa, Dan Andronescu, Tudor Arbănaş, Constantin Chira, Mihai Ciocîrlan, Cătălin Cocoşilă, Oana Curelariu, Alexandru Diaconescu, Mircea Diculescu, Dana-Mirela Lengyel, Alexandru Lupu, Claudia Mahu, Dan Olteanu, Virgil Păunescu, Corina Pietrăreanu, Doina Pop, Florinel Pop, Lucian Răducan, Ion Rovinaru, Radu Voiosu, Carmen Denise Mihaela Zahiu, Marian Zota. Unii dintre autori sunt cadre didactice universitare, alţii specialişti gastroenterologi sau chiar rezidenţi, din acea elită de medici tineri pe care redactorii coordonatori o învestesc cu speranţa reuşitei ştiinţifice şi optimismul caracteristice profesiunii noastre. O parte dintre semnatari provin din alte unităţi sanitare: Spitalul Clinic „Prof. dr. I. Cantacuzino“, Spitalul Universitar de Urgenţă, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni“, Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC Osteoarticular Foişor, Spitalul Clinic Colentina, UMF „Carol Davila“, Centrul medical MED-AS Bucureşti. Iată şi titlurile câtorva dintre capitole: Aspecte noi în neurogastroenterologie şi importanţa acestora în înţelegerea neuropatofiziologiei afecţiunilor funcţionale gastrointestinale (Mircea Diculescu, Tudor Arbănaş); Conceptul actual în diagnosticul şi tratamentul bolii de reflux gastroesofagian (Constantin Chira, Ion Rovinaru, Claudia Mahu), Patologia stomacului operat (Virgil Păunescu), Hepatita cronică virală C (Dana-Mirela Lengyel, Teodor Bădescu), Hepatita cronică autoimună (Teodor Bădescu, Dana-Mirela Lengyel, Corina Pietrăreanu), Tratamentul endoscopic al hemoragiei digestive superioare din ciroza hepatică (Mihai Ciocîrlan, Alexandru Lupu), Cancerul pancreatic (Dan Olteanu, Alexandru Diaconescu).
   Departe de a fi, din păcate, exhaustiv, un interesant capitol este consacrat Conceptului actual în diagnosticul şi tratamentul bolii de reflux gastroesofagian, semnat de C. Chira, Ion Rovinaru, Claudia Mahu. RGE este considerat de autori o problemă de sănătate publică, având în vedere prevalenţa crescută şi evoluţia cronică. La care se adaugă expresia clinică polimorfă şi supărătoare, spectrul „esofagului Barett“, dar şi intervenţia unor strategii terapeutice relativ noi, cum ar fi: inhibitorii de pompă de protoni şi chirurgia laparoscopică. Or, aici este, cred, regretul cititorului: faptul de a nu fi aflat, la sfârşitul parcurgerii interesantului capitol de „actualităţi“, nimic despre efectele secundare ale inhibitorilor pompei de protoni ori în ce fel aceştia influenţează metaplazia esofagiană descrisă, în 2006, endoscopic.
   Un capitol căruia i se consacră din economia cărţii numeroase pagini şi o bibliografie „proaspătă“ cu 35 de titluri este: Hepatita cronică virală C (Dana-Mirela Lengyel, Teodor Bădescu). Iar această alocare de spaţiu e mai mult decât justificată, dacă am evidenţia doar faptul că boala are o rată foarte scăzută de remisiune histologică spontană ori că înregistrează o evoluţie „extrem de ridicată spre carcinom hepatocelular/ciroză“. Este subliniată variabilitatea genomică a virusului hepatic C, care influenţează în mod semnificativ răspunsul la tratamentul antiviral. Patru subtitluri ale acestui capitol merită citite „cu creionul în mână“: Predictibilitatea răspunsului la terapia antivirală; Retratamentul antiviral în hepatita cronică cu virus C; Cine poate beneficia de retratament?; Predistibilitatea răspunsului la retratamentul antiviral. Cred că şi în acest capitol, excelent scris, de altfel, ar fi trebuit să se insiste asupra reacţiilor adverse ale peginterferonului „reacţii adverse frecvente şi uneori greu de managerizat (sic)“. De asemenea, subcapitolul „Epidemiologie“ ar fi putut include şi riscul pe care chirurgii, stomatologii, personalul din laboratoarele de analize şi-l asumă (în caz de accidente legate de mijloacele de protecţie: înţepături, tăieturi etc.) de a se infecta cu VHC, profilaxia postexpunere profesională (hepatita C să fie considerată şi ca o posibilă boală profesională!) şi obligativitatea – oricât de costisitoare – ca pacienţii supuşi intervenţiilor chirurgicale să fie testaţi virusologic anterior intrării lor în sala de operaţie.
   Noul volum de „Certitudini…“ în Gastroenterologie devine, în opinia noastră, în momentul de faţă, o carte de raftul întâi.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC