Newsflash
Cultură

Nichita Stănescu – 80

de Dr. Al. TRIFAN - apr. 18 2013
Nichita Stănescu – 80
   Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) a organizat recent o serie de manifestări culturale prilejuite de aniversarea a optzeci de ani de la naşterea poetului necuvintelor. Joi, 28 martie a.c., în Rotonda muzeului, a avut loc o întâlnire cu prieteni ai literaturii române din ţările vecine: Radomir Andric´, Risto Vasilevski, Deian Mastilovic´, Ieremia Lazarevic´ şi Adam Puslojic´, însoţiţi de traducătorul Ognian Stanboliev. Apoi, la 31 martie, s-a inaugurat o expoziţie itinerantă cu manuscrise şi fotografii deţinute de MNLR şi de Dora Stănescu, soţia poetului. Exponatele, prezentate în Capitală şi în alte importante centre culturale din ţară, sunt secvenţe-fotograme din viaţa şi opera poetului şi instantanee care atestă prieteniile sale literare. Vernisajul de la Bucureşti a cuprins un recital din poezia lui Nichita Stănescu, susţinut de scriitori şi prieteni ai săi, din generaţii şi geografii literare diferite.
În aceeaşi zi, TVR 2 a transmis o emisiune de o sută de minute intitulată: „Din dragoste pentru Nichita“. Artistul vizual Mircia Dumitrescu, prieten fidel al poetului, a depănat amintiri. A fost menţionat volumul „11 Elegii“ (de fapt 11+1), interpretat ca simbo­lizându-i pe cei doisprezece apostoli. Eugen Simion a susţinut că Nichita Stănescu deschide calea neo- şi postmodernismului în lite­ratura română. Modera­toarea emisiunii, Daniela Zeca-Buzura, l-a întrebat ce crede despre includerea poetului în rândul oportuniştilor politici, întrebare justificată de scrieri partinice – poezia „Roşu vertical“. Acad. E. Simion consideră că Nichita a făcut, ca şi Tudor Arghezi, concesii regimului comunist doar pentru a-şi salva poezia. În opinia sa, avem de-a face cu o „rezistenţă prin boemă“, ştiind că aceasta nu era agreată de regim. Cât priveşte latura moral-umană, a catalogat-o de tip beizadea, trecând cu îngă­duinţă peste nepăsarea lui sentimentală şi peste neglijenţa faţă de el însuşi. Nicolae Breban l-a considerat cel mai mare poet naţional (şi european) de după război.
Manifestările legate de aniversarea naşterii lui Nichita Stănescu s-au încheiat la 1 aprilie, când, din nou la MNLR, „Rotonda 13“ l-a avut amfitrion pe Lucian Chişu. Şi de data aceasta, cel mai important vorbitor a fost acad. Eugen Simion, care, beneficiind de avantajul de a fi fost coleg de şcoală cu cel evocat, a vorbit despre părinţii acestuia – tatăl provenea dintr-o familie de ţesători abacişti, iar mama era descendentă dintr-o familie nobilă rusă. Unii cititori pot fi interesaţi, pe lângă alte caracterizări, şi de una de psihanaliză: Nichita Stănescu a fost un caz fericit de realizare creativă a caracterului freudian oral, cu generozitate, aspiraţiile sale holistice şi de plenitudine afectivă. A avut, desigur, vocaţia prieteniei şi s-a ferit de singurătate. Aşa cum a arătat acad. Eugen Simion, Nichita Stănescu este un demn urmaş al poeţilor Văcăreşti şi talentul său de a ciopli „necuvintele“ descinde de la Dimitrie Cantemir.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe