Newsflash
Cultură

Neobişnuit, la cenaclul dramaturgilor

de Claudia VOICULESCU - iul. 10 2014
Neobişnuit, la cenaclul dramaturgilor
„Alo, alo, alo, Salvarea!“, a şasea piesă din volumul „6 piese în căutarea unui teatru“ al autorului Candid Stoica, este o piesă care, din varii şi miste­rioase motive, nu a fost preluată încă de nici un teatru. De aceea, autorul a preferat s-o prezinte, într-un spectacol-lectură, la „Cenaclul dramaturgilor al Uniunii Scriitorilor“, un cimitir al elefanţilor dramatur­giei româ­neşti care se străduie din răsputeri să mai existe. Este o piesă care, deşi n-are profunzimea „Sufletelor moarte“, încearcă să spună, cu umor, câte ceva despre su­fle­­tele încă vii ale unei categorii de oameni care, cu încă­­păţânare, vor să-şi trăiască viaţa, ca şi cum ar fi tineri.
Lectura textului, regizat chiar de autor, nu a fost una obişnuită, ci una „dramatizată“, plină de mişcare şi neprevăzut. Actorii, uneori iritaţi, scandalizaţi, după cum le cerea piesa, s-au certat, s-au păruit şi chiar s-au fugărit printre spectatori, stârnind rumoare şi chiar proteste. Un spectator s-a trezit în braţe cu o tânără actriţă (care o interpreta pe ţiganca Smaranda), spre stupefacţia soţiei de alături.
Deşi rolurile au fost aproximativ egale, greul lecturii-spectacol a fost dus de neobosita Doina Ghiţescu, care a reuşit să ne înfăţişeze, cu mijloace cre­dibile, un personaj viu, când excentric, când fan­tast, ce are ambiţia să-şi trăiască ultimii ani din viaţă cu o ultimă dragoste. O secondează cu un surprin­zător aplomb, la polul opus, Florentina Tănase, ce are pretenţia de a acapara acelaşi bărbat, ca pe un ultim trofeu al carierei sale de falsă ambasadoare.
Triunghiului conjugal al vârstnicilor îi este opus cuplul celor doi „transfugi“ din SUA (fiul şi fiica prota­go­niştilor), care se întâlnesc inopinat la Bucureşti, unde îşi consumă dragostea şi disperarea nepotrivirii de caracter. Atât Isabella Drăgoi, fermecă­toarea actriţă de o frumuseţe rar întâlnită, cât şi Alexandru Conovaru, un excepţional actor modern, au reuşit să dea viaţă celor două siluete de tineri care se întâl­nesc, se iubesc fulgerător şi se despart dezamă­gitor de rapid, lăsându-ne impresia unei mari reuşite artistice.
În rol mai mic, cel al cinicului medic Ciotu, Mircea N. Creţu este de neimitat, arătând o altă faţetă a talentului său, mai ales atunci când se află în iminenţa unei crize care reclamă chemarea salvării, el fiind exponentul salvării. Dar cireaşa de pe tort a obţinut-o tânăra actriţă Petronella Tănase, care, în episodicul rol al ţigăncii Smaranda, este autentică, dezvoltând un umor etnic concentrat, aproape imprevizibil, parcă desprins din „Dicţionarul de argou“ al lui George Volceanov, prezent şi el în sală.
Nimerită la Institutul Cultural Român în ziua reprezentaţiei, nu întâmplător, fiind o cititoare frecventă a cărţilor de amintiri teatrale ale lui Candid Stoica, am constatat absenţa surprinzătoare a dramaturgului Horia Gârbea, conducătorul cenaclului, căruia însă i s-a substitut, fără probleme, Lucia Verona, care a coordonat cu aplomb luările de cuvânt.
Dinu Grigorescu, argintul viu al acestor întâlniri, însoţit de distinsa sa soţie, a evidenţiat tripla reuşită – a autorului, interpreţilor şi regizorului (unul şi acelaşi cu autorul!) –, apreciind, în acelaşi timp, că a fost – din câte s-au interpretat – cea mai interesantă prestaţie a cenaclului. Blândul şi înţeleptul dramaturg Jules Cohn a felicitat actorii pentru interpre­tare, deoarece „nu a fost o piesă citită, ci o piesă jucată, cu interpreţi fericit aleşi şi cu o regie care a făcut ca publicul să realizeze o scenă cu decor, cu mişcare sce­nică magis­tral condusă“. Marilena Dumitrescu, atât de caus­tică în scheciurile sale pentru grupul „Vouă“, acum, timid (cerându-şi scuze pentru acest fapt), spunea că i-a plăcut şi piesa şi interpretarea, iar regizorul Dan Victor a declarat abrupt şi fără reticenţe că apreciază piesa, mai puţin legătura care se face între doctorul Ciotu din piesă şi doctorul Ciomu din viaţa reală. Violeta Berbiuc, această Vanessa Redgrave a românilor, prin înfăţişare, la final a cerut autorului textul piesei pentru o eventuală înregistrare radio.
A existat o singură observaţie, a mea, cu privire la o greşeală din text: medicul din piesă (cel cu salvarea), ca să liniştească bolnavii agitaţi, le face injecţii cu calmante şi cu... cefalosporine! Nu e de crezut că un medic poate face asemenea impardonabile erori, cefalosporinele având o cu totul altă indicaţie terapeutică. Dar, în toiul entuziasmului generat de piesa prezentată, observaţia mea, deşi corectă, a fost ignorată.
Aşteptată cu interes, luarea de cuvânt a dramaturgului Puşi Dinulescu, amic al autorului şi admirator necondiţionat al Pescăruşului cehovian, nu s-a mai produs, ceea ce pe de o parte a întristat asistenţa, dornică de bârfa şi scandalul pe care de obicei le stârnea, iar pe de altă parte a bucurat-o, deoarece atât lectura-spectacol cât şi discuţiile ulterioare, deşi interesante, o obosiseră peste măsură.

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe