Numerele
3 și 4 (vol. 52) din 2017 ale revistei Archives of the Balkan Medical
Union continuă tradiția publicării unei diversități de studii
originale, recenzii și prezentări de cazuri cu caracter multidisciplinar.
Editorialul ediției din septembrie, semnat de Michel Huguier, președintele
diviziei medicale a Academiei naționale de medicină a Franței, deși nu are
legătură cu temele abordate în cuprins, aduce în discuție chirurgia robotică.
Avantajelor tehnice de necontestat – capacitatea de rotație a brațului
robotului superioară celui uman, eliminarea riscului de mișcări tremurate și
viziunea în trei dimensiuni de înaltă rezoluție a câmpului operator – li se
opun o serie de probleme practice: faptul că medicul este privat de
posibilitatea de a „simți” țesutul prin intermediul instrumentelor (ceea ce
conduce, frecvent, la accidente vasculare) și, deloc neglijabil, costurile mai
mari comparativ cu chirurgia video-asistată, în condițiile în care studiile
existente nu susțin superioritatea semnificativă a chirurgiei robotice.
Temele
articolelor originale care urmează variază de la domeniul mai larg, al celor cu
relevanță pentru practica clinică (cum ar fi: „Markerii prognostici în
pancreatita acută”, „Necesitatea autoîngrijirii pacienților cu cancer
colorectal după tratament” sau „Manifestări dermatologice în infecția cu
HIV/AIDS”), la domenii mai înguste, precum: „Influența administrării
intraoperatorii a fluidelor asupra complicațiilor pulmonare la pacienții cu
transplant hepatic”, „Efectul benefic al triplei terapii antihipertensive, cu amlodipină,
valsartan și hidroclorotiazidă asupra deficitului de cupru într-un trial de
pacienți geriatrici din sud-vestul României”. De menționat lucrarea semnată de
un colectiv de autori de la Universitatea Transilvania (Brașov), despre
„Evoluția frecvenței nașterilor premature în funcție de factorii
socio-economici, în districtul Brașov”, deoarece este un exemplu despre cum ar
trebui abordate majoritatea temelor privind sănătatea unei populații, prin
analiza ansamblului factorilor determinanți, nu numai ai celor strict medicali.
Prezentările
de caz sunt de interes, indiferent de specialitatea medicală a cititorului,
deoarece aduc în discuție probleme de diagnostic diferențial („Hemiplegie
dreaptă și dispnee: care este legătura?”, „Dificultăți în diagnosticul
diferențial al patologiei colonului”) sau ale rolului echipei medicale
(„Abordarea multidisciplinară a ischemiei mezenterice acute”). Recenziile sunt
bine structurate și prilejuiesc o readucere aminte utilă a principalelor date
din literatură legate de o anumită patologie: „Etmoidectomia – proceduri și
complicații”, „Aspecte diagnostice particulare în patologia inflamatorie a
tiroidei”.
Numărul
din decembrie 2017 păstrează aceeași structură: editorialul, semnat de această
dată de dr. Camelia Diaconu, redactorul șef al revistei, cu o succintă trecere
în revistă a conținutului, apoi articolele originale, recenziile și
prezentările de caz. Iată câteva din subiectele abordate: impactul anticorpilor
anti HLA de novo asupra rinichiului transplantat, influența
polimorfismului genei CTLA-4 asupra gradului de hipertrofie tiroidiană la
pacienții cu tiroidită autoimună și gușă nodulară operați, influența
tratamentului pentru sindromul de apnee obstructivă în somn asupra valorilor
tensiunii arteriale, abordarea bioetică a sedării cu scop paliativ la pacienții
oncologici cu simptome refractare la tratament, considerații generale despre
tulburările de echilibru la pacienții cu diabet zaharat, un caz rar de
diverticulită cecală, pancreatita acută în sarcină. Cititorii interesați mai
pot afla informații despre ceea ce s-a întâmplat la cea de-a 21-a sesiune a
Zilelor medicale balcanice, desfășurată în octombrie anul trecut, la Sofia.
