Sala Noua Galerie a Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) ne-a introdus într-o lume desprinsă parcă de pe scenă, graţie intervenţiei afectuoase și jucăușe a scenografei Sanda Mitache, curatoarea evenimentului. Această lume aparţine universului sufletesc și creativ al Julianei Fabritius-Dancu (1930-1986), săsoaică din Sibiu, pictoriţă, restauratoare și traducătoare de limba germană, graţie căreia au fost documentate elemente de arhitectură și etnologie săsească aflate și acum în arhiva Muzeului Satului.

Expoziţia, intitulată „Fereastra de la parter”, a vrut să evoce atât amintirile personale ale curatoarei, cât și munca de cercetare și documentare etnografică realizată de Juliana Fabritius-Dancu. Artista s-a oprit la arhitectura celebrelor biserici săsești fortificate, dar și la simplele case ţărănești, la exteriorul și interiorul acestora, la elementele decorative specifice, și, în același timp, la chipul și la portul oamenilor.

Trei secole de la nașterea lui Brukenthal

La 23 noiembrie, în Sala Acvariu s-a desfășurat o manifestare complexă, pusă la cale de un larg parteneriat cultural, ce a avut în centru omagierea baronului Samuel von Brukenthal (1721 – 1803), la trei secole de la nașterea acestuia, sub genericul „Brukenthal – un european timpuriu”.

Evenimentul s-a organizat în jurul expoziţiei fotodocumentare itinerante care a fost deja prezentată la Sibiu și în alte localităţi legate de biografia lui Brukenthal. Discursurile oficiale – susţinute de Virgil Niţulescu, managerul MNŢR, de E.S. Peer Gebauer, Ambasadorul Germaniei la București, de Klaus Fabritius, președinte al FDGR-Regiunea Extracarpatică – au fost urmate de o amplă prezentare a vieţii și activităţii desfășurate de Samuel von Brukenthal ca funcţionar imperial în slujba comunităţii în care se născuse. Prezentarea a fost realizată de istoricul Thomas Şindilariu, subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Secretariatului General al Guvernului României.

Spirit oglindit într-un muzeu

Momentele importante ale acestei biografii impresionante au fost marcate cu lucrări muzicale ale epocii baroce (Haydn, Mozart ș.a.), îndrăgite de Brukenthal, interpretate la Sibiu de membrii Collegium Musicum Brukenthal și prezente la București prin intermediul tehnologiei digitale.

Dincolo de omul politic și funcţionarul Brukenthal, partea cea mai importantă a moștenirii sale, de care ne bucurăm și astăzi, este datorată activităţii sale de colecţionar, și în special cea de colecţionar de artă și de carte. O preocupare absolut firească pentru un nobil al Secolului Luminilor.

De la această dragoste pentru frumos și din generozitate s-a născut unul dintre primele muzee publice din Europa, azi Muzeul Naţional Brukenthal, care oglindește spiritul deschis și profund al iniţiatorului său.