Progresele
majore în domeniul microbiologiei au condus atât la dezvoltarea
antibioticelor, cât și a multor vaccinuri eficiente, arată, în
editorialul din numărul 48 (4/2016) al revistei Infectio.ro,
prof. dr. Mircea-Ioan Popa, redactor șef al publicației. Deși nu
au eradicat maladiile de cauză bacteriană, substanțele
antimicrobiene „reprezintă instrumente terapeutice foarte
necesare, dacă sunt utilizate corespunzător”. Totodată,
Mircea-Ioan Popa amintește că începând cu sesiunea din 2016 a
concursului de rezidențiat, Ministerul Sănătății a reînființat
specialitatea Microbiologie medicală, pentru a „răspunde
necesității de creștere semnificativă a calității activității
în laboratoarele de microbiologie medicală pentru probleme precum
emergența rezistenței microbiene la antibiotice, progresele tehnice
majore înregistrate în diagnosticul microbiologic, corelarea
microbiologiei cu activitatea clinică pentru îngrijirea
pacienților, necesitatea îmbunătățirii controlului infecțiilor
asociate îngrijirilor medicale“. Potrivit editorialistului, ar mai
fi necesare: manuale, cursuri de educație medicală continuă,
integrarea activității tuturor laboratoarelor de microbiologie
într-un sistem internațional, susținerea unor centre naționale de
referință ș.a.
Seria de
articole publicate la rubrica „Sinteze” este deschisă de un
articol interesant despre infecțiile intestinale ale epocii moderne,
în care sunt abordate formele severe de diaree provocate deClostridium
difficile
și Escherichia
coli
enterohemoragic. Autorii articolului s-au folosit de datele recente
din literatura de specialitate pentru a revizui aspectele referitoare
la datele epidemiologice, manifestările clinice, diagnosticul și
tratamentul pentru ambele forme severe de diaree.
Cititorul mai poate găsi, în cadrul
acestei rubrici, articole importante: de la aspecte epidemiologice și
etiopatogenice ale sarcomului Kaposi în infecția HIV/SIDA la
interacțiuni microorganism-gazdă implicate în declanșarea
proceselor autoimune din artritele reactive, respectiv, o scurtă
clasificare a antibioticelor antifungice, mecanismele lor de acțiune
și mecanismele de rezistență.
Nu lipsesc din
numărul de față al revistei nici prezentările de caz. Unul,
foarte interesant, se referă Pyoderma
gangrenosum
asociată sindromului metabolic. P.
gangrenosum,
o reală provocare atât pentru dermatolog, cât și pentru
infecționist, poate fi diagnosticată clinic, prin excluderea unei
infecții/neoplazii/trombofilii/altor stări inflamatoare, rezumă
autorii articolului. Cazul prezentat de această dată este al unei
paciente în vârstă de 63 de ani, care s-a prezentat la clinică cu
„o serie de leziuni polimorfe, nodulo-peteșiale și
ulcero-necrotice, predominant pe gambe și pe membrele superioare, în
evoluție de aproximativ 20 de zile”.
Totodată,
cititorul va mai descoperi, în cadrul acestei rubrici, două
prezentări de caz, unul despre o tumoră vaginală atipică asociată
infecției HIV și unul despre endocardita infecțioasă pe valvă
nativă cauzată de Candida
parapsilosis
și un stafilococ coagulazo-negativ.