În
această toamnă, nu puţini dintre cei care se plimbau prin Viena vor fi rămas
surprinşi de priveliştea corturilor răsărite tocmai în mijlocul Karlsplatz. Nu
era însă vorba despre vreo tabără ilegală din care şi unii conaţionali de-ai noştri
sunt periodic alungaţi din vestul continentului, ci de o expoziţie a organizaţiei
Médecins Sans Frontières (MSF), intitulată „Tabără de refugiaţi în mijlocul oraşului“.
Lansată în 1995 în Franţa, aceasta a circulat între timp prin ţări din Asia,
Europa, Orientul Mijlociu şi America de Nord şi îşi propune creşterea conştientizării
asupra situaţiei refugiaţilor şi persoanelor dislocate intern (PDI) – 43 de
milioane, potrivit datelor prezentate de organizaţie. Tabăra recreată se
întinde pe o suprafaţă de 740 m2 şi conţine o zonă de adăposturi,
una pentru latrine, o clinică medicală, un centru pentru tratamentul holerei, o
zonă pentru distribuţia hranei, o sursă de apă, un centru pentru tratament
nutriţional şi un cort pentru vaccinare. În cele aproape două săptămâni ale expoziţiei,
aproape 16.000 de vizitatori au fost ghidaţi de personalul MSF (doctori,
asistenţi, logisticieni), care a explicat, în tururi de câte 40–60 de minute,
elementele indispensabile pentru supravieţuirea refugiaţilor sau a PDI.
Dintre
cele 43 de milioane de persoane dezrădăcinate la nivel mondial, 27,1 milioane
sunt reprezentate de persoane dislocate intern de conflictele din propriile ţări
(jumătate din aceştia găsindu-se în Columbia, R. D. Congo, Pakistan, Irak,
Somalia şi Sudan), iar 15,2 milioane – refugiaţi şi azilanţi, care au fugit din
aceeaşi cauză în alte ţări (cei mai mulţi provenind din Teritoriile
Palestiniene, Afghanistan şi Irak).
Expoziţia
itinerantă ilustrează felul în care MSF intervine împotriva principalelor
pericole la adresa sănătăţii acestor persoane. Astfel, rujeola – care, în ciuda
existenţei unui vaccin eficient şi ieftin, produce anual 30 de milioane de
cazuri şi zilnic aproape 1.000 de decese în rândul copiilor – ameninţă populaţia
strămutată şi deseori slăbită din tabere, fiind şi una din primele preocupări
ale echipelor MSF; când intervin în epidemii de rujeolă, acestea îngrijesc
pacienţii (tratamentul simptomelor malnutriţiei de după boală etc.) şi
efectuează campanii de vaccinare, cu permisiunea autorităţilor. Holera, transmisă
pe cale fecal-orală, prin apă sau mâncare contaminată, afectează şi ea populaţiile
dense din zonele fără infrastructură sanitară; în 2009, MSF a tratat peste
130.000 de oameni pentru această boală. Copiii sub cinci ani se află în cel mai
mare pericol de malnutriţie, iar alimentele terapeutice gata pregătite sunt
utile agenţiilor umanitare şi guvernelor în tratarea ei, estimându-se însă că
doar 3% din cele 20 de milioane de copii care suferă de malnutriţie severă acută
primesc tratamentul necesar; în 2008 şi 2009, peste 700.000 de copii din 34 de ţări
au fost trataţi pentru această afecţiune în proiecte ale MSF. O altă preocupare
este legată de sănătatea femeii, în condiţiile în care aproape 1.000 mor în
fiecare zi în lume din cauza complicaţiilor legate de sarcină şi naştere;
organizaţia acordă, aşadar, o atenţie specială femeilor din tabere, adaptându-şi
infrastructura (adăposturi, toalete, mâncare şi apă) şi oferind, în ciuda
dificultăţilor (frica de represalii, stigmatul şi legea tăcerii), îngrijire
medicală şi psihologică supravieţuitoarelor violenţei sexuale.
Celor
pe care întâmplarea ori soarta i-a plasat la distanţă de zonele de conflict,
expoziţia din centrul Vienei le-a amintit într-un mod palpabil că, prin alte părţi
ale lumii, milioane de oameni suferă din cauza războiului. ßi că o mână de
semeni sunt gata mereu să le sară în ajutor.
