Newsflash
Cultură

Medicina bazată pe minciuni?

de Dr. Mihail CĂLIN - aug. 19 2013
Medicina bazată pe minciuni?
În ultimii ani, autorităţile sanitare din întreaga lume avertizează insistent asupra pericolului reprezentat de rezistenţa la antibiotice – în 2011, chiar Ziua Mondială a Sănătăţii a fost dedicată acestui subiect. Cu fiecare ocazie, medicii şi pacienţii sunt îndemnaţi să dea dovadă de responsabilitate în privinţa prescrierii şi, respectiv, (auto)administrării acestor medicamente. Iată însă că pe lista posibililor responsabili pentru periclitarea acestei mari cuceriri terapeutice îşi face intrarea un suspect surprinzător: producătorii de discuri pentru verificarea susceptibilităţii la antimicrobiene, folosite pe scară largă pentru a ajuta la alegerea tratamentului. O investigaţie a British Medical Journal, preluată şi în numărul din iunie al ediţiei în limba română, scoate la iveală neregulile din activitatea unui astfel de producător, ale cărei vânzări anuale se ridică la 10 miliarde de dolari. Documente interne ale companiei relevă probleme precum stocarea în condiţii necorespunzătoare a discurilor (rezultând, de pildă, în contaminarea încrucişată între cele încărcate cu antibiotice diferite), necunoaşterea cantităţii de antibiotic de pe toate discurile (acestea fiind uneori de-a dreptul goale) din cauza aplicării incorecte a metodelor de testare, dar şi cosmetizarea rezultatelor verificărilor interne (ducând la comercializarea unor seturi necorespunzătoare). Care ar putea fi consecinţele unor astfel de nereguli? David Shlaes, profesor de microbiologie, răspunde: „dacă un disc conţine o cantitate prea mică de antibiotic, există riscul ca un microorgansim să apară ca rezistent, astfel încât pacientului îi va fi recomandat un alt antibiotic, care fie va avea mai multe efecte secundare, fie va necesita administrare pe cale intravenoasă în locul celei orale. Mai grav este că o cantitate prea mare de antibiotic va crea o falsă impresie de susceptibilitate, ceea ce înseamnă că bolnavului i se va prescrie un antibiotic ineficient, întârziind tratamentul eficace“.
Cu câteva săptămâni în urmă, am dat în International Herald Tribune peste un articol care povestea peripeţiile unei echipe de cercetători implicaţi, sub auspiciile Cochrane Collaboration, în analiza sistematică referitoare la Tamiflu – antiviral de mare succes, folosit în tratamentul şi profilaxia gripei, pe care guvernele sunt încurajate să-l stocheze în eventualitatea unor epidemii şi care doar în 2009, anul gripei porcine, a înregistrat vânzări de trei miliarde de dolari. Era vorba despre o actualizare a unei analize mai vechi, deci de o sarcină apreciată ca „destul de uşoară“. Asta până când un pediatru japonez a semnalat că unul din studiile de bază ale primei analize reunea date din zece trialuri clinice – dintre care doar două fuseseră însă publicate. Atunci, spune autorul articolului, cercetătorii şi-au dat seama de defectul fundamental al demersului lor: „se bazaseră prea mult pe presupunerea că articolele publicate în reviste reprezentau cu exactitate rezultatele tuturor studiilor clinice desfăşurate“. Aşa se face că cercetarea cu privire la eficienţa unuia din cele mai folosite (şi recomandate) medicamente la nivel mondial s-a transformat într-o luptă, chiar şi mai importantă, pentru transparenţa datelor obţinute din studii clinice. Confruntat cu presiuni pe măsura succesului medicamentului pe care-l produce, gigantul farmaceutic Roche a anunţat recent, în ciuda refuzurilor iniţiale, că va împărtăşi datele studiilor clinice pentru oseltamivir cu cercetătorii, care speră să-şi poată încheia cu succes analiza până la sfârşitul anului. Rezumatul de mai sus mi s-a părut potrivit pentru prefaţarea unui alt articol apărut pe acest subiect şi în ediţia românească a BMJ. Aflăm de aici că cea mai recentă analiză sistematică, bazată pe datele incomplete disponibile la momentul respectiv, arată că medicamentul scurtează durata simptomelor gripale cu ceva mai puţin de o zi şi nu are niciun beneficiu asupra spitalizării. Pe scurt, la 14 ani de la aprobarea antiviralului se poate afirma că „s-a permis ca un medicament să invadeze şi să domine piaţa în absenţa unor dovezi ample şi riguroase cu privire la eficacitatea lui“.
O posibilă concluzie a dezvăluirilor de mai sus? Maxima „crede şi nu cerceta!“ o fi având locul ei – dar nu în medicina modernă.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe