Atunci când vlăstarele boerimii autohtone nu se mulţumeau să trăiască din rentele aduse de moşiile lor şi doreau să fie într-un fel de folos semenilor, studiau medicina sau dreptul. Aşa se face că marele fiu al poporului român, Nicolae Kretzulescu a profesat mai întâi medicina. Printre primii români care au studiat la Şcoala de Medicină din Paris, a fondat, la întoarcerea în ţară, în anul 1842, „Şcoala de mică chirurgie“ de la Spitalul Colţea, strămoaşa Facultăţii de Medicină de astăzi. (...)"> Medici cunoscuţi, familii de vază - Viața Medicală
Newsflash
Cultură

Medici cunoscuţi, familii de vază

de Dr. Al. TRIFAN - iun. 24 2011
Medici cunoscuţi, familii de vază

   Atunci când vlăstarele boerimii autohtone nu se mulţumeau să trăiască din rentele aduse de moşiile lor şi doreau să fie într-un fel de folos semenilor, studiau medicina sau dreptul. Aşa se face că marele fiu al poporului român, Nicolae Kretzulescu a profesat mai întâi medicina. Printre primii români care au studiat la Şcoala de Medicină din Paris, a fondat, la întoarcerea în ţară, în anul 1842, „Şcoala de mică chirurgie“ de la Spitalul Colţea, strămoaşa Facultăţii de Medicină de astăzi. (...)

   Atunci când vlăstarele boerimii autohtone nu se mulţumeau să trăiască din rentele aduse de moşiile lor şi doreau să fie într-un fel de folos semenilor, studiau medicina sau dreptul. Aşa se face că marele fiu al poporului român, Nicolae Kretzulescu a profesat mai întâi medicina. Printre primii români care au studiat la Şcoala de Medicină din Paris, a fondat, la întoarcerea în ţară, în anul 1842, „Şcoala de mică chirurgie“ de la Spitalul Colţea, strămoaşa Facultăţii de Medicină de astăzi. Nu mai este nevoie să amintim, pentru că faptele sunt binecunoscute, proeminenţa sa politică, ca prim-ministru, şi culturală, ca unul din fondatorii societăţii Ateneului Român, alături de Constantin Exarcu şi V. A. Urechia. În ascendenţă, dl conf. univ. Mihai Sorin Rădulescu, o autoritate în specialitatea de istorie genealogică, menţionează, în monumentala lucrare la care ne referim: ÎN CĂUTAREA UNOR ISTORII UITATE, familii româneşti şi peripluri apusene, faptul că medicul, politicianul şi omul de cultură român avea sânge brâncovenesc, prin domniţa Safta Brâncoveanu, una din fiicele domnitorului martir. O altă legătură a familiei Kretzulescu privitoare la medicină este înrudirea prin căsătorie cu familia doctorului Constandin(ake) Caracaş, unul din întemeietorii Spitalului Filantropia din Bucureşti. Într-adevăr, din mariajul acestuia cu Irina Filitti, fiica doctorului Silvestru Filitti, un alt cunoscut medic bucureştean, s-a născut Elena Caracaş, care a avut la rândul său o fiică ce a devenit soţia lui Nicolae Kretzulescu. În arborele genealogic mai apare şi un doctor Teodosie Gheorghiade, fratele episcopului Ilarion al Argeşului. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
 
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe