Considerat
„patriarhul“ sculpturii moderne și cel mai reprezentativ
sculptor al secolului trecut, Constantin Brâncuși a părăsit țara
pentru a-și împlini idealul. A plecat pe jos spre Paris, în 1904,
dar nu înainte de a-și vizita mama în satul gorjean Hobița, unde
a văzut lumina zilei la 19 februarie 1876.
Cel mai mic
dintre cei cinci copii ai unei familii modeste de creștini, curios
din fire, obișnuit cu munca și independent, Brâncuși a plecat la
o vârstă fragedă din satul natal, pentru a-și câștiga existența
ca ucenic în ateliere și prăvălii. Talentat la sculptatul în
lemn, meșteșug tradițional în nordul Olteniei, el a fost
remarcat de un binefăcător care, impresionat de vioara ce o
sculptase din lemnul lădițelor de portocale luat dintr-o prăvălie,
l-a trimis la Școala de Arte și Meserii din Craiova. După
absolvire, Brâncuși s-a înscris la Școala de Arte Frumoase din
București, la secția de sculptură, unde a fost remarcat imediat,
iar lucrările sale au început să atragă atenția și să fie
medaliate.
La
umbra marilor copaci
În drum spre
orașul luminilor, fără a avea mijloace financiare suficiente unei
asemenea călătorii, dar obișnuit cu puțin și mânat de un ideal,
atras de artă și de frumosul absolut, Brâncuși s-a oprit în
Viena, unde a lucrat într-un atelier de mobilă. Apoi, după mai
bine de un an, ajuns la Paris, a fost admis prin concurs la Școala
națională superioară de arte frumoase de acolo, pe care o
părăsește în 1906 pentru a-și deschide propriul atelier în
Montparnasse. Toate acestea se întâmplau după ce a refuzat să
lucreze în atelierul lui Auguste Rodin, rostind memorabila sintagmă:
„La umbra marilor copaci nu crește nimic, decât iarbă“.
Timpul i-a dat
dreptate. Constantin Brâncuși începe să sculpteze căutând
simplitatea și esența în fiecare obiect ce i-a ieșit din mâinile
robuste. Cu dalta și ciocanul, cu mâinile goale, ajutat de foc și
de apă, a creat din lut, gips, piatră, marmură, lemn și metal
îmbrățișări și săruturi, porți, domnișoare, ouă – ca la
„Începutul lumii“, busturi, păsări măiastre, capete, coapse,
scaune, mese ale tăcerii, coloane infinite, alegorii precum
„Cumințenia pământului“.
Brâncuși, în atelierul lui din Paris
Se afirmă că
în lucrările sale frumusețea vine din armonia formelor și jocul
discret al luminii pe suprafețele șlefuite cu dragoste și
măiestrie. Consacrarea internațională i-a fost adusă și de
ansamblul de sculptură din Târgu Jiu. „Calea eroilor“ este
compusă din „Coloana infinitului“, „Poarta Sărutului“ și
„Masa Tăcerii“ cu „Aleea Scaunelor“ și a fost închinat
eroilor români căzuți la 14 octombrie 1916 în bătălia de la
Târgu Jiu împotriva germanilor. Definitivat în 1938, ansamblul
monumental va fi ignorat de autoritățile vremii și, scăpat ca
prin minune de la demolare, va fi pus în valoare după 1964, odată
cu reabilitarea lui Brâncuși ca artist de renume mondial. Până
atunci, sculptorul fusese considerat „un reprezentant al
formalismului burghez cosmopolit“. Operele sale de seama create în
anii ʼ40 vor fi prezente în cele mai importante expoziții de
sculptură din Statele Unite ale Americii și Europa.
Cabinetul
Brâncuși
În ultimii ani
de viață, Brâncuși a fost îngrijit de doi refugiați români ce
locuiau în apropierea sa. La vârsta de 81 de ani, trece în
veșnicie în atelierul său din Paris, fără a se fi împăcat
vreodată cu exilul și cu faptul că nu a fost lăsat să se
întoarcă în țară. Guvernul român i-a refuzat moștenirea,
determinându-l astfel să devină cetățean francez, pentru a dona
ce îi aparținuse. Cele 1.200 de fotografii, 215 lucrări și
atelierul din Paris au revenit statului francez, care l-a onorat prin
locul creat special pentru el la intrarea în Centrul Pompidou din
Paris. „Atelier Brâncuși“ de la Muzeul național de artă
modernă din Paris este o reconstituire fidelă a atelierului său,
cu aproape toate obiectele împreună, așa cum a cerut artistul.
Muzeele de artă
din Târgu Jiu și Craiova adăpostesc colecții modeste cu opere și
obiecte aparținând lui Brâncuși, alte câteva fiind răspândite
în muzee precum: Muzeul de artă modernă și Muzeul „Solomon R.
Guggenheim“ din New York, Muzeul „Wilhelm Lehmbruck“ din
Duisburg, Muzeul „Peggy Guggenheim“, Veneția, Muzeul
„Kröller-Müller“
din Otterlo (Olanda).
Muzeul de Artă
din Craiova a fost inaugurat în 1954 în frumosul și luxosul palat,
între timp declarat monument de arhitectură, al bogătașului Jean
Mihail. Capitalul artistic al muzeului este constituit în mare parte
din opere de artă românești, majoritatea picturi incluse în
patrimoniul național alături de pictură, sculptură, grafică și
artă decorativă străină.
Pentru a pune
în valoare creația marelui sculptor în acest muzeu, a fost creat
cabinetul Brâncuși, unde sunt expuse lucrări din prima sa perioadă
de creație. Brâncuși și-a descoperit talentul de sculptor – mai
întâi în lemn, la Craiova, la Școala de Arte și Meserii. Aici a
realizat primele lucrări, a participat la prima expoziție și a
fost pentru prima oară menționat în presă, ceea ce l-a
îndreptățit să declare peste ani că „la Craiova m-am născut a
doua oară“. În Cabinetul Brâncuși, compus din două săli,
sunt expuse „Vitellius“, „Orgoliu“, „Cap de băiat“,
„Coapsa“, „Domnișoara Pogany“, „Scaun colțar“,
„Ecorșeul“ și câteva obiecte personale.
Lucrat
după natură
Până să
ajungă la uimitoarea putere de abstracție dovedită în creațiile
sale, Brâncuși a studiat cu asiduitate tehnici de modelaj și
anatomia umană. Inspirat după statuia lui Hermes expusă în Muzeul
Capitoliu din Roma, timp de aproape doi ani, între 1900 și 1902,
avându-l coordonator pe dr. Dimitrie Gerota, Brâncuși a realizat
„Ecorșeul“, o statuie din gips colorat care prezintă fidel din
punct de vedere anatomic sistemul muscular și ligamentele unui trup
omenesc în mărime naturală. Această adevărată lecție de
anatomie a primit o medalie de bronz și a fost multiplicată în
patru exemplare, vândute instituțiilor de învățământ medical.
Ultimul exemplar s-a vândut înainte de a pleca spre Paris, după ce
Brâncuși a adresat o petiție președintelui Societății
Studenților în Medicină, care până la urmă a achiziționat
sculptura.
După ce a fost
cumpărat, „Ecorșeul“ a fost folosit ani de-a rândul ca model
de anatomie pentru studenți. Singurul exemplar păstrat intact se
află din 1966 la Muzeul de Artă din Craiova și poartă pe plintă
următoarea inscripție: „Lucrat după natură/de Prof. dr. D.
GEROTA /și Brâncuși /1902“.
„Ecorșeul“ lucrat după natură de dr. Dimitrie Gerota și Constantin Brâncuși, 1902
Pentru a-l
ajuta să strângă bani ca să-și plătească drumul la Paris, dr.
D. Gerota i-a mijlocit sculptorului și realizarea bustul medicului
Carol Davila. Aflat din 1912 în curtea Spitalului Militar Central,
acesta este singurul monument realizat de Brâncuși și așezat
într-un loc public din București.
Anul
Brâncuși
Putem spune că,
indirect, lumea medicală de la acea vreme a contribuit la realizarea
visului lui Brâncuși de a studia sculptura la Paris și de a
demonstra, așa cum declara, că „realitatea nu este reprezentată
de forma exterioară, ci de ideea din spatele ei, de esența
lucrurilor“. Pentru aceasta, el a mărturisit că: „Am șlefuit
materia pentru a afla linia continuă. Și când am constatat că n-o
pot afla, m-am oprit; parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini“.
2016 a fost
declarat de autoritățile române „Anul Brâncuși“, în care
s-a lansat un program de documentare și promovare a creației sale.
După 140 de ani de la nașterea sa, se vor organiza tot felul de
acțiuni pentru a-l aduce pe Brâncuși cât mai aproape de sufletul
românilor și a eclipsa perioada în care a fost ignorat total. Una
dintre aceste acțiuni este subscripția națională pentru achiziția
operei intitulată „Cumințenia pământului“, realizată în
1907. Sculptură în piatră, de mici dimensiuni, aceasta este una
dintre emblemele sculpturii moderne universale.
Medicii și
organizațiile lor l-au ajutat în trecut pe Constantin Brâncuși să
strângă bani ca să plece din România. Astăzi, ar putea contribui
cu subscripții, pentru ca o parte din ce a ieșit din mâinile lui
să se întoarcă în țară. Constantin Brâncuși a zis odată că
ne-a lăsat „săraci și proști“. Poate acum ar trebui să
arătăm că suntem (la fel de) săraci, dar nu mai proști.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
