Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

La răscruce de haos

Viața Medicală
Paula ROMANESCU joi, 7 august 2014
Ca şi cum n-ar fi de-ajuns că de o vreme societatea românească (şi parcă numai ea?) este într-o perpetuă tranziţie dinspre nimic înspre niciunde, iată că şi literatura – oglindă fidelă a unei realităţi sociale, ca o mască de carnaval pusă pe chipul sulemenit al lumii – se plasează „strategic“ la… răscruce de haos.
Ce altceva este romanul Răscrucea de Adi Travadi, apărut în 2013 la Editura Techno Media, Sibiu? Cel de-al şaptelea semnat de autoare este un adevărat seismograf de suflete în căutarea de ubi bene de după marea devălmăşie cu numele de libertate, de când cu demolarea zidurilor văzute şi a celor nevăzute, cu atât mai terifiante,  ale bastiliilor din noi, drapate în roşu de flamură ca un vifor de siberii, în cântec de sirenă amăgitoare.
Personajele romanului – tipuri umane familiare până la limita dezgustului: afacerişti ahtiaţi după câştig, politicieni corupţi (în fond, tot afacerişti de duzină dintr-o junglă numită eufemistic „capitalism sălbatic“), şomeri, adolescente debusolate, ţigani de un pitoresc devastator în care prinde să dea în floare un nu ştiu ce cu iz de conştiinţă democratică (poate e rost şi de ceva drepturi, că de obligaţii nu poate fi vorba!), câte o bătrânică (expirată, desigur) ce nu mai poate angaja vreun fir de dialog cuminte decât cu inocentele flori din grădina pe care şi-o cultivă cu devoţiune de mucenică. Unde eşti tu, Voltaire, să ne repeţi, cu un zâmbet maliţios în colţul gurii, „qu’il faut cultiver son jardin“ – grădina aceea care nu-i decât sufletul cu ale sale raţiuni de care raţiunea n-are ştire?!
Bătrânica aceea, Ştefana, este singurul personaj în care noţiunea de om se regăseşte în toată fireasca ei splendoare. Poate nu întâmplător, autoarea a ales acest nume ca o replică la scară umană simplă a Marelui Domn al Moldovei, şi nu ne-am mira deloc s-o auzim rostind răspicat-suav florilor ei că „lumea n-a fost şi nu e a noastră, ci a urmaşilor noştri şi a urmaşilor urmaşilor noştri în veacul veacurilor“! Cât despre noile fiare – Chira şi Mitică, copiii adulţi ai Ştefanei – autoarea îi zugrăveşte în tuşe vitriolante, cu măşti de învingători, de sub care răzbate rânjetul mon­struos al tuturor „învâr­tiţilor“ sorţii care nu mai cunosc din verbele limbii române decât atotputer­nicul „a avea“ (cu orice preţ, şi mai cu seamă al dezumanizării). Învinsul rămâne soţul Chirei – umilă făptură-marionetă în jocul diabolic al frumoasei purtătoare de gropiţe în obraz care-şi exploatează până la limita ororii farmecele pe trecute…
Dacă ar fi să ţinem seama că dr. Adi Travadi nu este vorbi­toare nativă de limba română, n-am avea cum să nu elogiem acura­teţea frazei care îmbracă limpedea curgere a ideii, radiografierea fără cusur a mediului social ilustrat, într-o desfăşurare de procedee stilistice impecabile care o plasează pe autoare în linia scrisului unei Hortensia Papadat-Bengescu, după cum de altfel explicitează pe larg prefaţatoarea cărţii, prof. univ. Anca Sîrghie.
Răscrucea pare o continuare a celorlalte romane ale Adiei Travadi poate şi pentru faptul că subiectele sunt toate alese din lumea în prefacere care s-a nimerit să fie cea pe care o traversăm. Iar la o analiză mai atentă, chiar asta sunt: o nouă „Comedie umană“ evoluând într-o lume ca o scenă, în perpetuă transformare, o lume cu personaje de mucava care abia de mai amintesc a fi fost vreodată oameni (necum să mai poată deveni). Drumul personajelor spre ele însele, spre dincolo de ele, nu-i decât rătăcire de suflet, vânare de vânt. Ajunşi la răscruce, icari moderni cu aripi de zgură, personajele din Răscrucea nu mai ştiu să zboare (de vor fi ştiut vreodată), nu mai ştiu să viseze. Viaţa lor se înscrie în caruselul unui coşmar al dezumanizării; toate, într-un fel sau altul, se târăsc într-o mocirlă greu sclipitoare peste care freamătă foşnetul banului – noul vechi zeu, la picioarele căruia îngenunchează smeriţi ori strângând din dinţi.
Romanul Răscrucea este o creaţie epică de referinţă în literatura română contemporană, o frescă a societăţii noastre de după acel Decembrie ’89, ca o răscruce între nevoia de căutare a rosturilor de sine şi haos. Adi Travadi este o conştiinţă lucidă care lansează spre lume un avertisment: „Omule, libertatea nu înseamnă Fă ce vrei! Este un imperativ cu mult mai puternic: Învaţă să fii Om!“ Dacă nici acum, atunci când?
Romanul ar trebui inclus în lecturile obligatorii (dacă acest cuvânt, „obligatoriu”, n-o leza cumva dreptul la iraţiune al adolescenţilor şcolari) ale celor care mai studiază în şcoli şi facultăţi mai mult sau mai puţin private din lumea noastră. Lume care nu ştie despre democraţie decât că aceasta ar trebui să ofere nişte drepturi… Despre obligaţii, nimic? Întrebarea rămâne deschisă. Nu m-aş mira ca Adi Travadi să ne aducă în curând altă „oglindă“ în care să ne oblige a ne recunoaşte chipul. Numai de nu ne-am speria văzându-ne!
Suntem deja la răscruce de haos. Întoarcerea la omul din noi e singurul drum rămas de împlinit.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC