Poate că dacă
ar trăi astăzi, pentru a-și căuta o stațiune în care să se
„pustiască în codrii de molid”, să mănânce bine, să doarmă
bine, să ducă o viață liniștită și „să se reîntoarcă tun
acasă”, i-ar fi de folos Balneoclimatologia
românească. Istoric și perspective europene,
coordonată de conf.
dr. Ioan Sorin Stratulat
(autori dr. ing. Marius Mihai Cazacu, dr. ing. Anca Ionce, conf. dr.
Nelu Florea, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, dr. ing. Adrian
Timofte), apărută anul acesta la Editura Academiei Române.
Șef al
Clinicii de medicină fizică și de reabilitare, a Spitalului Clinic
CF Iași, conf. dr. Ioan Stratulat este un entuziast când vine vorba
de potențialul turistic al României, despre a cărei resurse de ape
minerale și varietăți a climatului afirmă adesea că reprezintă
„o perlă cu valoare neprețuită la nivelul Uniunii Europene și
depinde de noi cum o șlefuim”.
„Balneoclimatologia românească” este o carte interesantă și
utilă. Interesantă prin structura sa – o imagine a stațiunilor
balneoclimatice românești de la finele secolului XIX și prima
jumătate a secolului XX prin cărți poștale de epocă; o
prezentare a stațiunilor balneoclimatice din perioada 1945–1989;
perspectivele europene ale turismului medical românesc. Utilă prin
bogăția informațiilor – de la date istorice ale așezămintelor
balneare românești, până la informații ce privesc accesul în
stațiuni, clima, vegetația, fauna, obiectivele turistice,
posibilitățile de cazare și direcțiile strategice de dezvoltare.
Coordonatorul
volumului a realizat în deschiderea acestuia un scurt periplu prin
istoria și evoluția balneoclimatologiei, de la Hipocrat și până
la înființarea Institutului de Balneologie din București, în anul
1924, și a învățământului superior medical de profil. Sunt
evocate instituții, personalități medicale și rolul acestora în
edificarea balnoclimatologiei românești – Societatea de Medici și
Naturaliști din Iași, dr. Richard Haquet, dr. Ștefan Episcupescu
ori prof. dr. Anibal Teohari.
În urmă cu
câțiva ani se lansa proiectul „Imago Romanie” – o platformă
online ce prezenta hărți, litografii, gravuri, picturi, cărți
poștale și fotografii – care punea în valoare fondul documentar
al fototecii Muzeului Național de Istorie a României (MNIR). Acest
proiect, inițiat și coordonat de dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu,
manager al MNIR, a realizat un volum dedicat turismului balnear
românesc, o selecție de 233 de cărți poștale reprezentând 36 de
stațiuni balneoclimatice din spațiul românesc, perioada 1918 –
1940. „Balneoclimatologia românească” a recuperat cartea
realizată de colectivul muzeului bucureștean spre a o reda
cititorilor din zona medicală. Răsfoind capitolul bogat ilustrat cu
imaginile de odinioară „nu se poate să nu remarci uriașul efort
investițional și constructiv pe care l-au făcut persoanele private
și instituții de drept public (…) care au creat și modernizat
rețeaua de stațiuni balneoclimatice din spațiul românesc în
perioada cuprinsă între anii 1880–1939, când au fost construite
mii de hoteluri, vile, centre de tratament, restaurante și
cazinouri, dintre care, unele mai constituie și azi perle ale
turismului românesc. A fost un proces amplu la care au participat nu
numai Casa Regală, reprezentanții marii aristocrații funciare, dar
și membrii noii clase de burghezi întreprinzători și ai
profesiunilor liberale. Este foarte interesant de amintit faptul că,
în multe localități devenite stațiuni balneoclimaterice, inclusiv
țăranii sau orășenii de rând au intervenit în casele lor, în
așa fel încât acestea să poată fi închiriate turiștilor cu
pretenții mai modeste”.
Datele de
climatologie, balneologie, recomandările terapeutice pentru fiecare
stațiune vin să completeze etapa de edificare a stațiunilor
românești. Perioada 1948 – 1989 a amprentat în felul său
realizările anterioare. S-a făcut o separare între stațiuni,
unele devenind balneoclimatice, altele intrând în categoria celor
climatice. După anii ʼ70 ai secolului trecut, autoritățile în
domeniu au diferențiat unitățile balneoclimatice după mărime,
eficiență terapeutică, dotări privind cazarea și bazele de
tratament, încadrarea cu personal mediu și superior de specialitate
și bogăția factorilor naturali. S-a ajuns la următoarea
clasificare (valabilă până astăzi): stațiuni balneoclimatice de
interes general, stațiuni balneoclimatice de interes local și
localități cu unele amenajări balneare. Autorii acestui capitol
consideră că în viitor „va crește numărul de stațiuni de
interes general și local iar cercetările geologice, geografice,
climatice, la care se adaugă noile amenajări, vor permite
descoperirea și înscrierea pe harta țării a noi localități cu
potențial balnear și climatic”. Pentru specialiști, medici de
familie și pacienți este utilă descrierea fiecărei stațiuni, cu
scurta poveste a întemeierii, cadrul natural, atracțiile turistice
locale și zonale, dar, cel mai important, indicațiile terapeutice
specifice, profilactice și curative.
Într-un
capitol semnat de conf. dr. Nelu Florea și conf. dr. Ioan-Sorin
Stratulat, sunt identificați și analizați „factorii cheie de
succes” în turismul medical: unicitatea resursei, calitatea
actului medical – competența echipei și nivelul tehnologic,
nivelul tarifelor practicate, accesul la infrastructura generală,
pachetele turistice prin asociere, variabilitatea pachetului
turistic, atractivitatea proximității, diversitatea tematicilor
propuse/folosite, flexibilitatea programelor oferite, siguranța
percepută și schimbarea/adaptarea la culturi diferite. Acești
factori pot fi adevărate motoare de dezvoltare ori, din contră,
prost folosite, frâne în evoluția unui centru balnear.
Volumul se
încheie cu studiul „Analiza unui areal natural de
balneoclimatoterapie: Cacica, județul Suceava”, realizat de o
echipă multidisciplinară.
Una din
concluziile capitolului este aceea că asocierea terapiei
respiratorii în salina Cacica și a procedurilor de recuperare în
bazinele cu apă sărată de la suprafață oferă condițiile pentru
ca acest areal natural să se dezvolte în sfera reabilitării
medicale.
„Balneoclimatologia românească. Istoric și perspective
europene”, proiectul coordonat de conf. dr. Ioan Sorin Stratulat,
este o lucrare recomandată diferiților specialiști din medicină,
celor din Ministerul Turismului, operatorilor din turism,
investitorilor și autorităților locale, pacienților și celor
interesați de istoricul, evoluția și perspectivele recuperării și
turismului medical în România.
