Newsflash
Cultură

Istoria europeană, între trecut și actualitate

de Dr. Raluca BULEA - mai 25 2018
Istoria europeană,  între trecut și actualitate
    Pentru a trăi armonios și echilibrat în prezent, este important să știm de unde am plecat, ce traseu am parcurs și unde am reușit să ajungem. Este un concept care se aplică la nivel personal, al existenței individuale, dar și la nivelul societății și al națiunii, în sens larg, atunci când vorbim de istorie. A 22-a ediție a Festivalului filmului european (FFE) ilustrează această idee, aducând un omagiu specific sărbătoririi celor 100 de ani scurși de la Marea Unire. Desfășurat în opt orașe din țară, festivalul a debutat la București, în perioada 7–13 mai, și va continua la Timișoara și Alba Iulia (24–27 mai), pentru a se încheia la Sibiu și Iași, în perioada 1–3 iunie, dar poposind și la Galați, Râmnicu Vâlcea și Târgu Mureș.
    Ampla serie de manifestări este organizată de Institutul Cultural Român, sub patronajul Reprezentanței Comisiei Europene în România, sub egida Uniunii europene a institutelor naționale de cultură (Europen Union National Institutes for Culture – EUNIC), cu sprijinul Biroului de Informare al Parlamentului European din România, al ambasadelor și centrelor culturale ale țărilor europene. Fiind vorba de o ediție într-un an cu totul deosebit (poartă și amprenta Anului european al patrimoniului cultural), festivalul aduce și o serie de pelicule care să ne amintească de momentele aparte din trecut, precum și de cele mai relevante tendințe actuale în cinematografia bătrânului continent, prin producții recente ale țărilor participante.
    Secțiunea „FFE Clasic” a propus publicului contemporan 14 filme clasice restaurate, unele dintre ele alb-negru, cel mai vechi fiind realizat în 1914. Secțiunea „Front comun” a avut în prim-plan diferite momente ale Marelui Război, cu filme precum „Nimic nou pe frontul de vest”, ecranizarea din 1930 a romanului omonim semnat de Erich Maria Remarque.
Realitățile vieții contemporane au pus publicul pe gânduri în ceea ce privește rolul femeilor în societate, secțiunea AGORA incluzând filme realizate de femei sau cu protagoniste foarte puternice, dar și alte subiecte fierbinți, precum emigrația sau Brexitul. O atenție specială a fost acordată filmelor din Republica Moldova, precum și filmelor finaliste ale celei mai recente ediții a Premiului Lux al Parlamentului European. Nu în ultimul rând, au fost proiectate trei documentare oferite de canalul ARTE, invitat special al FFE.
    Gala de deschidere a evenimentului, găzduită de Sala Mare a Teatrului Național București, a însemnat în special proiecția filmului „La revedere acolo sus” (Franța, 2017). Este un film recompensat cu multe premii César, reprezentând o satiră fină la adresa războiului și a modului în care cei lipsiți de scrupule reușesc întotdeauna să întoarcă în folosul propriu dramele celor din jur, dar și a modului cum se poate supraviețui pe seama naivității umane. Înainte de film însă, pentru rolul excepțional de promovare a culturii române, a fost premiat cunoscutul regizor Lucian Pintilie, care a părăsit această lume la doar câteva zile după eveniment.
    Anul 2018 nu este aniversar doar pentru România. Practic, toate națiunile recunoscute ca state independente după reorganizarea continentului de la sfârșitul primei conflagrații mondiale au acum motive de sărbătoare. Polonia a revenit pe harta Europei în 1918, după mai bine de un veac de anexări, de împărțiri și redistribuiri ale teritoriilor sale între Rusia, Prusia și Austria. Acest act major în istoria țării și conducerea Poloniei în anii de după război sunt indisolubil legate de mareșalul Józef Piłsudski (1867–1935), o mare personalitate pe care Institutul polonez din București a ținut să o omagieze printr-o expoziție deschisă până de curând (20 mai) la Palatul Suțu (Muzeul Municipiului București).
    Sub titlul „Józef Piłsudski – om de stat al Poloniei și al Europei”, am avut ocazia de a evoca, prin fotografii și documente scrise, momente importante ale istoriei primei jumătăți a secolului XX. Implicat profund în organizarea democratică a patriei sale, mareșalul a reușit să acorde drept de vot femeilor încă din 1918 și să obțină în 1921 adoptarea unei constituții moderne după model francez. Față de țara noastră, a avut un atașament special, atât la nivel de stat, deoarece a văzut ca pe un adevăr evident asemănările între destinele națiunilor noastre, dar și la nivel personal, ajungând să aibă o relație apropiată cu familia regală a României.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe