Încă din ultimul an al secolului trecut (pentru mulţi dintre noi el reprezintă tot ce nu a trecut), semnalam apariţia celui de-al treilea volum de versuri al lui Bogdan O. Popescu: Poemul de gardă. Cel de-al doilea, Marfă, este unul colectiv, în care participă alături de colegi din tânăra generaţie, iar primul: La revedere, prinţesă, pentru care a luat premiul „Ion Vinea“, a fost prezentat şi la Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România. (...) "> Invenţia vorbelor în poezie - Viața Medicală
Newsflash
Cultură

Invenţia vorbelor în poezie

de Dr. Al. TRIFAN - feb. 18 2011
Invenţia vorbelor în poezie

    Încă din ultimul an al secolului trecut (pentru mulţi dintre noi el reprezintă tot ce nu a trecut), semnalam apariţia celui de-al treilea volum de versuri al lui Bogdan O. Popescu: Poemul de gardă. Cel de-al doilea, Marfă, este unul colectiv, în care participă alături de colegi din tânăra generaţie, iar primul: La revedere, prinţesă, pentru care a luat premiul „Ion Vinea“, a fost prezentat şi la Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România. (...)

    Încă din ultimul an al secolului trecut (pentru mulţi dintre noi el reprezintă tot ce nu a trecut), semnalam apariţia celui de-al treilea volum de versuri al lui Bogdan O. Popescu: Poemul de gardă. Cel de-al doilea, Marfă, este unul colectiv, în care participă alături de colegi din tânăra generaţie, iar primul: La revedere, prinţesă, pentru care a luat premiul „Ion Vinea“, a fost prezentat şi la Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România. În recenzia: Poetica busculadei („Viaţa medicală“ nr. 8 din 25 februarie 2000), scriam: „…poţi face mult bine îmbrâncind. Să nu vă plângeţi dacă sunteţi împinşi, zgâlţâiţi, pentru că uneori retrezirea, redeschiderea ochilor face să priviţi altfel lucrurile. Şi altfel înseamnă poetic. Un altfel de cotidian, de banal, de citadin, de natural, de intelectual. Un altfel sau poate tocmai un anumit fel de poezie ne oferă Bogdan O. Popescu în volumul: «Poemul de gardă» care ne «împinge» în lumea lui de gărzi insomniace, de ceţuri anestezice şi de hăuri amnezice. El ne veghează REM-ul, pentru ca să ne tremure pupilele de dor, dar ne trezeşte imediat, zgâlţâindu-ne, dacă visele noastre sunt prea frumoase“.
   Arătam, de asemenea, că B. O. P. „moşeşte“ naşterea a ceea ce numeam metafora mixtă, adică alăturarea neologismelor la cuvinte cu reputaţie poetică bine stabilită, astfel încât acestea din urmă să-şi extindă aura lor şi asupra primelor.
  Am salutat şi lansarea volumului: Maşinăria de uitare în care identificam la B. O. P. cele două caracteristici ale metasintagmei stabilite de Jakobson: ambiguitatea şi autoflexibilitatea. Iată deci că avem o „convieţuire“ cu poemele sale de peste un deceniu.
   Dacă până la jumătatea secolului XX, coada de cometă a oricărei doctrine literare era încă vizibilă pe firmamentul poetic, mai apoi şi acum fiecare autor de talent se aşază, prin originalitate, în fruntea curentului de creaţie propriu, individual şi arareori imitabil, deşi criticii continuă cu o perseverenţă demnă de o cauză teoretică să găsească, să încadreze, să clasifice, să boteze şi să compare grupări stilistice bine conturate. Însă, în cronica pe care o facem ultimei plachete de versuri a lui Bogdan O. Popescu: AEROBICICLETE, încercăm să dezvăluim în special mecanismul invenţiei sale lingvistico-poetice. Ni se propune o lume derivată, plămădită, extrasă din cea reală cu ajutorul demontării aparenţelor.
   Amprenta poetică a lui B. O. P. derivă din jocul de sensuri. Într-adevăr, acestea alunecă, traversează demarcaţii şi graniţe, se costumează în docenţi cu redingote, studenţi cu cămăşi descheiate la gât sau rude care nu-şi dau seama de gravitatea bolnavului. Un discurs eficient fatic este ales în poemul mersul. Început cu o serie de metafore-definiţii enumerate până când atenţia este gata să-şi ia zborul, se continuă în a doua parte cu facilitarea unui vocativ dialogat aproape de retorica convingerii; să sperăm însă că avertismentul: pregăteşte-te să afli/că ziua care vine/va exploda… nu se va îndeplini.
   Tot cognitiv este şi poemul simplu, al cărui vers de încheiere subliniază antidramatismul histrionic: moartea vine simplu, cu lucrurile pe care le avem noi la îndemână.
   Să fie oare firul roşu, filonul poetifer al lui B. O. P. un anume fel de absurd? Să detaliem. Poate un absurd asezonat oarecum hazliu şi aparent în unele versuri din pregătirea pentru scris: folosesc o noapte cu lapoviţă drept brici sau: îmi tai unghiile cu ajutorul învăţătoarei, ori sunt gata să ies pe marginea vieţii, care/se asfaltează pentru a suta oară (trimitere admirabilă n.n.). În poemul aerobiciclete, absurdul grefat pe fantastic se reclamă într-un fel de la fiinţele zburătoare (gryli-păsări sau gryli-insecte) ale lui Hyeronimus Bosch care planează peste catastrofe… apăreau tsunami, catastrofe, mâini paralizate/ distrugeri de vase de război,/cartiere în paragină, case cu pereţi lipsă/şi foarte multă invidie. Dar efectul final nu este sublimul groazei dintr-o lume fantastică, ci coborârea în familiaritate. Cu alte cuvinte, B. O. P. ar putea spune: fantasticul meu este mai terre-à-terre.
   Ne propusesem să nu căutăm influenţe; totuşi, una este evidentă: iubirile poetului sunt senzuale, adică nichitiene. B. O. P. nu vrea să ascundă acest lucru alegând ca motto o strofă de Nichita Stănescu şi dedicându-i acestuia, alături de Florin Iaru, poemul: ea era frumoasă.
   Să nu găsim oare în placheta Aerobiciclete un moment patetic? Ba da, şi acesta este: poemul meu dintotdeauna. Fii liniştit, apropiat confrate, poemele pe care le scrii cu atâta hărnicie vor fi citite cu delectare de toţi cei ce iubesc poeziile care învaţă să se scrie singure.
 
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe