Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

INTERESANT ŞI LA ZI

Viața Medicală
Dr. Mihail MIHAILIDE vineri, 13 noiembrie 2009

La 20 octombrie primim, octombrie 2009 scrie pe coperta BMJ.ro, octombrie citim şi ne bucurăm de apariţia, de data aceasta la timp (şi cum nu se întâmplă cu cele mai multe reviste medicale ce apar în România), a acestei ediţii în limba română (un produs Tarus Media) a celebrei publicaţii British Medical Journal. (...)

Ne bucurăm şi pentru că articolele selectate răspund actualităţii şi chiar sunt mai bine traduse, ca altădată, din limba de origine. Actualitatea e abordată, de pildă, prin punerea în discuţie a problematicii legate de infecţia cu HPV (papilomavirusul uman), riscul pentru cancerul de col uterin şi profilaxia prin vaccinare. Dovezi „extrem de concludente“ sugerează că, în ceea ce priveşte detectarea neoplaziei cervicale, testarea pentru HPV este mai sensibilă decât citologia, deşi mai puţin specifică. Screeningul citologic sub 25 de ani ar avea eficienţă scăzută, iar genotiparea HPV permite o mai bună stratificare a riscului de cancer de col uterin. La întrebarea prefaţând studiul: „Persistenţa pe termen scurt a papilomavirusului uman şi riscul de precancer şi cancer cervical: studiu populaţional de cohortă“, răspunsul „pe scurt“ ar fi: la 20% din femeile la care HPV persistă timp de un an şi la 40% din cele la care serotipul HPV16 persistă se va dezvolta precancer sau neoplasm cervical, în următorii 3–5 ani! Argument suficient de „greu“ pentru părinţi de a-şi vaccina fiicele, fără a da crezare detractorilor acestei metode profilactice.
   Managementul bolii de reflux gastroesofagian este abordat parţial prin tratamentul pe care-l constituie fundoplicaturarea laparoscopică, o alternativă la tratamentul medical de lungă durată cu inhibitori ai pompei de protoni. S-a observat că la întreruperea acestei medicaţii (costisitoare şi nu lipsită de efecte secundare), uneori simptomele reapar. Articolul menţionează şi faptul că supresia acidă continuă poate fi asociată cu riscul diareei infecţioase, ba chiar a fracturii de şold (osteoporoză?). Se citează un studiu (875 de subiecţi) care compară efectele fundoplicaturii laparoscopice cu cele ale inhibitorilor pompei de protoni, rezultatele fiind contradictorii. Alte studii însă arată că intervenţia chirurgicală a fost mai eficace. Deocamdată, ne permitem să subscriem la afirmaţia că e prematur să fie incluse rezultatele trialurilor respective în practica clinică. „Intervenţia laparoscopică antireflux nu este pentru toată lumea. Faptul că procedura a fost realizată în cazul a numai 62% din subiecţii randomizaţi pentru operaţie arată că pacienţii trebuie să fie selectaţi mai riguros“.
   „Explorări imagistice la pacienţii cu dureri abdominale“, titlul unui alt articol, bazat pe un studiu olandez multicentric (1.000 de pacienţi) confirmă necesitatea investigaţiei imagistice în cazul durerii abdominale acute ce impune internarea. Dar „autorii au arătat că este optimă aplicarea unei strategii în care examenul radiografic este urmat de cel ecografic, şi că tomografia computerizată (CT) va fi rezervată doar persoanelor cu rezultate ecografice negative sau neconcludente. S-a dovedit că o atare strategie are cea mai mare sensibilitate şi necesită cea mai mică doză de iradiere“. Iată cum această „cutie cu surprize“, cum numeau vechii clinicieni abdomenul, îşi dezvăluie misterele – prin succesiunea înţeleaptă a investigaţiilor imagistice, spre binele pacientului (dar şi al medicului, ce n-ar mai putea fi acuzat de eroare de diagnostic). Interesant ni s-a părut şi referatul semnat de Anthony Marnden (University of Oxford, Headington), Masato Takahashi (University of Southern California, Children’s Hospital Los Angeles), David Burgner (University of Western Australia, Child an Adolescent Health Service), intitulat „Boala Kawasaki“. Aceasta „este o afecţiune febrilă acută a copilului mic, 80% din cazuri apărând la subiecţii cu vârste cuprinse între şase luni şi cinci ani. Este caracterizată de febră cu o durată de cel puţin cinci zile şi o constelaţie de caracteristici clinice utilizate drept criterii de diagnostic“ (precum exantem polimorf, conjunctivită, modificări la nivelul buzelor şi al cavităţii bucale, eritem sau edem dur, apoi descuamare cu debut la nivelul patului unghial, limfadenopatie cervicală). Cauza: un cumul de agenţi infecţioşi ce declanşează un răspuns inflamator anormal la copiii cu predispoziţie genetică. Tratament: imunoglobuline i.v., aspirină (tratament „standard“ în Japonia), corticosteroizi. Complicaţiile şi consecinţele pe termen lung (bizare şi adesea grave) merită cunoscute/revăzute de medici, îndeosebi de pediatri, pe care îi invităm să citească acest foarte bine documentat articol din BMJ.ro, chiar dacă frecvenţa bolii e redusă în Europa, unde particularităţi similare au fost observate în poliarterita nodoasă infantilă. N-am înţeles aproape nimic din galimatiasul intitulat „Demenţa şi statusul marital la vârstă medie şi la cea avansată“. Noroc cu subtitlul: „Riscul este crescut la persoanele necăsătorite, mai ales dacă sunt văduve“ (sic).

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.