Ultimul
sfârşit de săptămână al lui Brumar ne-a prilejuit cea de-a 19-a întâlnire cu un
eveniment cultural de mare anvergură, îndrăgit şi aşteptat de organizatori,
participanţi şi marele public deopotrivă: Târgul „Gaudeamus – Carte de învăţătură“.
Printre expozanţi s-au numărat, şi de această dată, unele dintre institutele
culturale pe care le cunoaştem deja foarte bine. Institutul Cervantes şi
Fundaţia Culturală Greacă au prezentat celor interesaţi autori şi titluri din
ţările pe care le reprezintă, în original. Mai mult decât atât, Institutul
Francez şi Delegaţia Valonia-Bruxelles au organizat mese rotunde dedicate
autorilor francofoni, dar şi efortului pe care îl presupune traducerea literară
din limba franceză, evenimente la care au luat parte atât traducători, cât şi
unii dintre scriitorii (îl menţionăm, de exemplu, pe Pascal Bruckner) pe care
aceştia se străduiesc să îi transpună în modul cel mai potrivit şi inspirat în
româneşte.
După
ce a fost invitată de onoare la ediţia de anul trecut a târgului, marcând cei
150 de ani de la unificarea sa, Italia a ocupat din nou un loc aparte, în
calitate de partener privilegiat, prin evenimentele desfăşurate la standul
organizat de Institutul Italian de Cultură şi de Ambasada Italiei la Bucureşti,
cu sprijinul Asociaţiei Italiene a Editorilor. Programul celor cinci zile de
târg a fost deosebit de intens, marcat de întâlniri cu autori italieni veniţi să
îşi prezinte ultimele apariţii, dar şi cu reputaţi traducători şi italienişti
de la Universitatea Bucureşti, precum şi cu nume sonore ale culturii 
noastre,
cum este Neagu Djuvara.
Dorind
să ne arate că putem să cunoaştem şi să iubim marea poezie şi altfel decât
lecturând un volum de versuri, cantautorul Mariano Deidda a fost protagonistul
spectacolului organizat ca eveniment asociat celor de la standul Italiei, pus
la cale de Asociaţia Culturală „Amicii lui Pavese“, sub înaltul patronaj al
Ambasadei şi al Institutului Italian, găzduit de Teatrul Odeon. Acompaniat de
Nino La Piana (pian), Diego Mascherpa (clarinet şi saxofon) şi Luca Zanetti
(acordeon), Mariano Deidda ne-a oferit muzica sa, ilustrare a poemelor lui
Fernando Pessoa şi ale lui Cesare Pavese, cu o sensibilitate şi o trăire care
au impresionat publicul aflat în sală. Demersul său artistic singular, cel de a
crea şi a prezenta muzical versurile marilor poeţi ai lumii, început cu aproape
două decenii în urmă, i-au adus lui Mariano Deidda numeroase premii şi participări
la importante evenimente în Italia, Portugalia, dar şi pe alte meleaguri.
Finalul spectacolului a avut un impact emoţional deosebit, atunci când artistul
şi-a declarat crezul conform căruia Europa va ajunge într-adevăr una singură,
mai degrabă în plan uman şi cultural decât politic, şi, pentru a-l ilustra, a
oferit un dar publicului bucureştean, în premieră absolută: muzica sa, însoţind
versiunea în italiană a două strofe din nemuritorul „Luceafăr“ al lui Eminescu.
Cucerit de creaţia poetului nostru, artistul şi-a mărturisit dorinţa de a-l
face cunoscut şi spectatorilor din alte părţi, căci, într-adevăr, marea poezie
nu ar trebui să cunoască graniţe. Dacă acest concert s-a intitulat „De la
Pessoa la Pavese, atât de îndepărtaţi, atât de apropiaţi“, poate că, la o nouă
vizită la Bucureşti, ne vom putea bucura şi de alţi poeţi şi de muzica inspirată
de aceştia.
Şi,
dacă aţi simţit nevoia unei plimbări după atâta timp petrecut în compania cărţilor
iar paşii v-au purtat într-una din oazele de linişte ale Capitalei, în parcul
Ioanid, cunoscut în anii din urmă şi cu numele lui Ion Voicu, poate că v-a
atras atenţia şi v-aţi întrerupt plimbarea în faţa unui nou monument. Aflat în
dreptul intrării dinspre piaţa Ion Cantacuzino (pe lângă fundaţia Löwendal), în
colţul opus celui unde se găseşte bustul marelui nostru violinist, acesta este
creaţia artistului polonez Marek Moderau şi îi este dedicat mareşalului Josef
Pilsudski (1867–1935), primul conducător al statului polonez modern, dar şi
vizitelor pe care acesta le-a făcut în România în perioada interbelică.
Personalitate marcantă în istoria Poloniei în secolul XX, cu influenţe
importante în relaţiile internaţionale şi politica militară a ţării sale,
prieten al familiei regale din România, mareşalul Pilsudski a primit cele mai
înalte distincţii militare româneşti, fiind numit în 1932 şi şeful onorific al
Regimentului Infanterie 16 Dorobanţi din Fălticeni. Prezenţa unui monument care
să ni-l readucă în atenţie, al treilea de acest gen după cele de la Varşovia şi
Roma, se datorează iniţiativei şi eforturilor Grupului de Prietenie cu România
din cadrul Parlamentului Polonez, ale Ambasadei Republicii Polone la Bucureşti şi
ale Consiliului pentru Păstra
rea Memoriei Luptelor şi Martirilor din Polonia,
care au fost sprijinite de diferite instituţii din România.
La
inaugurarea monumentului, coordonată de Ambasada Poloniei la Bucureşti şi
Institutul Polonez, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor
Externe şi ai Ministerului Apărării, au fost evocate viaţa şi cariera mareşalului
şi rolul jucat de acesta în politica externă a Poloniei şi în relaţiile
bilaterale româno-polone, în alocuţiunile rostite de ES Marek Szczygiel,
ambasadorul Republicii Polone în România, Luminiţa Odobescu, secretar de stat
în MAE, Jadwiga Zakrewska, deputat în Parlamentul Poloniei, şi Andrzej
Krzysztof Kunert, secretar al Consiliului pentru Păstrarea Memoriei Luptelor şi
Martirilor din Polonia. Ceremonia s-a încheiat cu sfinţirea monumentului, făcută
de preoţi ortodocşi şi catolici, precum şi cu depunere de coroane din partea
autorităţilor din România şi Polonia, dar şi a Casei Regale a României, în
acordurile muzicii militare.
În
acest fel, povestea vieţii şi înfăptuirilor unui mare om de stat nu va rămâne
în uitare. Pentru că nu doar cărţile au menirea să ne transmită cele ce s-au
întâmplat cândva. Şi monumentele comemorative, indiferent de forma în care
artistul creator a ales să le plăsmuiască, pot face acelaşi lucru, în aşa fel
încât să nu uităm cine suntem şi de unde venim.
