Newsflash
Cultură

În căutarea faptelor bune

de Dr. Eugenia GROSU-POPESCU - feb. 26 2010
În căutarea faptelor bune

   Azi aş vrea, cu voia dumneavoastră, să ne ferim de cei trei „S“ (Sânge, Sex, Scandal), stăpânii ratingurilor TV, din două motive: întâi pentru că nimic nu e veşnic, deci şi ei pot ieşi din modă, apoi pentru că, spunea cineva, faptele bune chiar fără sânge, fără sex, fără scandal pot fi molipsitoare şi pot creşte ratingul sufletesc. Căutăm, aşadar, ceva fapte bune pe micul ecran. (...)


 

     • Realitatea TV. Rubrică de ştiri „pozitive“. Un om obişnuit găseşte o geantă cu 1.600 de lei adunaţi pentru o intervenţie chirurgicală (găsitorul nu ştie asta) şi o predă Poliţiei. Nimic spectaculos. O simplă – dar plină de înţeles – faptă bună. Molipsitoare? De la caz la caz. Alt gest rar: o familie nevoiaşă, trăitoare într-o rulotă, capătă adăpost şi serviciu de la o altă familie. Al treilea caz e pe muchie de cuţit: martori sub acoperire (la natura faptelor care necesită mărturii şi
la etanşeitatea acoperirii e situată muchia de cuţit) dau declaraţii care duc la descoperirea unei haite de rău-făcători.
     …De la faptele bune (cam puţine) trecem la idei bune (în stare născândă, sortite, de regulă, eşecului).
     • O idee bună a Primăriei Capitalei, în folosul pietonilor ameninţaţi de ţurţuri şi de gunoaie: bucureştenii sunt obligaţi să-şi spele şi să-şi cureţe trotuarele din faţa casei sâmbăta între 9 şi 12. Pe teren însă, lucrurile stau altfel: bucureştenii nu sunt acasă sâmbăta.
     • Tot idei. Ştiinţifice. Prea multă marfă pe rafturi în supermarket face dificilă alegerea şi îi produce cumpărătorului „stresul de raft“. Psihologul explică, doct, cum stau lucrurile: ajuns acasă, cumpărătorul constată că n-a ales bine. Adică: apare „disonanţa cognitivă“ la omul care consideră că „n-a fost un bun decident“. Concluzia: „Te cam stresează enorm situaţia“. (Ideea bună ar fi: desfiinţarea psihologilor docţi.)
     …Cu părere de rău, căutarea de fapte bune şi de idei bune ia sfârşit. Din pricina celor de la BBC, în principal, care au avut ideea ciudată de a-i căuta pe copiii filmaţi de ei acum 20 de ani în orfelinate, mulţi fiind infectaţi HIV.
     Ce vedem?
     • Sânge şi Scandal cât cuprinde. Sexul e trecut, momentan, cu vederea. Filmul se cheamă „Lagărele morţii“. Vedem copii cu HIV care după 20 de ani nu pot vorbi. Mulţi au murit cu adevărat… Tiberiu şi alţi tineri cu handicap fac mişcări ritmice fără sens. Dereglări neurologice, dereglări mintale provocate sau agravate de instituţionalizare. Alex spune că în orfelinat copiii erau bătuţi, n-aveau medicamente. Ce au filmat cei de la BBC cu 20 de ani în urmă se mai întâmplă şi azi? Categoric, da. La 20 km de Bucureşti, camerele ascunse văd copii care zac în fecale. Carne care putrezeşte (picioarele lor). Se primesc donaţii, sponsorizări, bani de la UE. Cei mai sănătoşi dintre copii sunt oferiţi spre adopţie. Fapta bună ar fi pedepsirea vinovaţilor, înlocuirea lor cu suflete omeneşti. Nu se întrevede.
     • La Iaşi au murit consumatori de produse „etnobotanice“. Fapta bună ar fi închiderea magazinelor excesiv de „naturiste“. Hotărârea se va lua în curând, dar până la aplicarea ei… vor mai muri şi alţii.
     • Oamenii străzii, gerul şi spitalele. Primarul general este medic şi – fireşte! – trimite oamenii fără casă în spitale. (Efect nedorit: ca şi în cazul pompierilor care nu pot stinge incendiile izbucnite pe străzi transformate în parcări intensive, viteza rezolvării urgenţelor în spital se poticneşte de paturile pline de oameni ai străzii). Dacă era ofiţer îi trimitea, probabil, în cazărmi. Dacă era cadru didactic îi trimitea în internate. Dacă era jurist, îi trimitea la închisoare.
     Întrebare: Ce meserie ar trebui să aibă primarul general al Capitalei pentru a construi adăposturi de vreme rea (ger, caniculă şi altele) special pentru oamenii străzii? Răspunsuri posibile: să fie vânzător de materiale de construcţii sau să fi fost el însuşi copil al străzii.

 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe