Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  LIFESTYLE  »  Cultură

Guban

Viața Medicală
Dr. Eugenia GROSU-POPESCU miercuri, 30 ianuarie 2013
   O corespondenţă de la Timişoara ne reaminteşte: frumoasa şi talentata Sophia Loren, cancelarul german, preşedintele Statelor Unite ale Americii şi însuşi regele Mihai, ca să enumerăm numai câteva dintre personalităţile cu un uriaş renume, îşi comandau încălţămintea la fabrica Guban din Timişoara. Noi, ceilalţi, căutam cu ardoare şi eram teribil de fericiţi când reuşeam să achiziţionăm o pereche din acei pantofi fermecaţi. Pe lângă că erau deosebit de frumoşi şi de uşori, se mulau perfect pe picior, îndepărtând orice eventuală urmă a tradiţionalelor „bătă­turi“.
   Istoria Guban a început cu un cizmar sărac (doar cinci clase primare), care, imediat după cel de al Doilea Război Mondial, nemaiîngrijind ciz­mele ostaşilor, îşi deschide o prăvălie în care vinde cremă de ghete. Cu timpul, în prăvălia lui, sortimentele de chimicale se înmulţesc, iar mintea cizmarului născoceşte metode, tehnici şi procedee noi, originale, pentru altfel de pantofi. Obţine certifi­cate de inventator, licenţe recunoscute în lume. Lucra împreună cu fiul său, Tiberiu Guban, astăzi în vârstă de 89 de ani. Faima produselor Guban s-a răspândit pe mapamond, graţie calităţilor lor. Dar fabrica, donată în cele din urmă statului şi purtând numele „Victoria“, n-a mai putut continua tradiţia şi Tiberiu Guban, între diplome, omagii şi scrisori de mulţumire, e trist. Reporterul vrea să ştie care a fost secretul produselor Guban şi află: iubirea, dragostea de meserie, înainte de toate.
   Aici se termină corespondenţa şi începe povestea unor întâmplări din anii ’70: A fost, odată ca niciodată, un radioreporter numit Mircea Munteanu. Era absolvent al Facultăţii de filologie şi redactor la postul public Radio Timişoara. Încântat de produsele Guban, s-a gândit că poate face şi el ceva original pentru promovarea firmei, cu deosebire în ţară şi mai ales pe plan local. De la gând la faptă. „Profesorul de română“ a discutat cu genialul cizmar un proiect pe care acesta din urmă a acceptat să-l „sponsorizeze“. Pe scurt: Mircea urma să confecţioneze un balon. Un balon cu care să se poată înălţa în văzduh el însuşi. Pe balon urma să se înscrie un singur cuvânt: Guban. Operaţiunea n-a fost deloc uşoară. N-aveam in­dustrie de confecţionat baloane, nu existau experţi în domeniu, Mircea a trebuit să studieze el însuşi felurite materiale, să apeleze la posibile ateliere cu care să poată colabora. Ca să obţină gazul de umplere a balonului, a adresat mai multe cereri unor foruri care s-au dovedit a fi opace şi a făcut mai multe drumuri în ţară. Şicanele au fost nenumărate, dar nu i-au putut slăbi entu­zias­mul (conform adevărului binecunoscut, că furtunile pot stinge flacăra cea mică, dar o sporesc pe cea mare.) Evident că a reuşit. S-a înălţat cu balonul-reclamă în faţa Universităţii din Timişoara şi apoi pe Semenic. Guban era mulţumit. Încân­tarea martorilor, a publicului din toată ţara pentru un asemenea eveniment creştea (chiar „Scânteia Tineretului“ a publicat un interviu cu „zbură­torul“, care cinstea în felul acesta, nu numai la microfon, ci şi în viaţă, inventivitatea românească). Mai puţin încântată a fost însă conducerea studioului de radio Timişoara: Mircea Munteanu a fost dat afară. Dar, tot atunci, întâmplarea face că şeful Televi­ziu­nii Române, Octavian Paler, l-a chemat la Bucureşti să prezinte un material pe care îl reali­za­se cu profesorul Marius Bizerepa. Acesta desco­pe­ri­se în biblioteca Vaticanului un document despre vechimea drapelului Ţărilor Române. După suc­ce­sul de la Televiziune, un „şef“ de la redacţia emisiu­nilor pentru copii şi tineret de la Radio România, Eduard Jurist, care-l cunoştea de mai multă vreme, din corespondenţele pe teme de ştiinţă, a obţinut transferul „zburătorului“ în Capitală.
   Bătrânul Guban a trecut, între timp, la cele veşnice, Mircea a plecat, din păcate, şi el. În lipsa lor, produsele Guban şi-au pierdut faima; a rămas, însă, puternic, din ce în ce mai devastator, dorul de ele şi de ei.

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC