Calitatea vieţii medicului cardiolog român,
prin prisma rezultatelor unui chestionar confidenţial online cu 187 de
respondenţi, este înfăţişată de Antoniu Petriş, Gabriel Tatu-Chiţoiu şi Călin
Pop, în Romanian Journal of Cardiology
nr. 1/2013. Concluzii: o proporţie mare din cardiologi sunt fumători (12,83%),
supraponderali sau obezi (38%), nu desfăşoară activităţi în aer liber (76,47%) şi
nu fac sport (33%). Cardiologii cei mai puţin fericiţi sunt fumători, singuri,
nu lucrează în mediu academic, au mai puţin de 21 de zile de concediu de odihnă
pe an şi nu activează în domeniul cardiologiei intervenţionale sau de urgenţă.
Modificări morfologice şi funcţionale în
obezitate: mecanisme, implicaţii şi reversibilitatea lor după scăderea ponderală
– e tema articolului semnat de Mădălina Iancu, Marinela Şerban, C. Copăcescu şi
Carmen Ginghină. Prognosticul cardiovascular al obezităţii este legat de
disfuncţia endotelială, geometria anormală a ventriculului stâng (VS), disfuncţia
sistolică şi diastolică a VS, insuficienţa cardiacă, rigiditatea arterială
crescută, boala coronariană, dilataţia atriului stâng şi fibrilaţia atrială.
Mecanismele patofiziologice ale modificărilor structurale şi funcţionale
cardiace ale obezităţii sunt complexe: perturbări ale metabolismului cardiac, disfuncţii
mitocondriale, afectarea semnalizării insulinei, inflamaţie, activarea
neurohormonală, afectarea producţiei de adipokine, fibroză, modificări în
matricea extracelulară, apoptoza cardiomiocitelor. Obezitatea este caracterizată
prin supraîncărcare mixtă a VS, cu predominanţa unei componente (presiune sau
volum), în funcţie de ce tip de remodelare cardiacă apare (hipertrofie
excentrică sau concentrică). Modificările favorabile metabolice şi ale TA au
fost demonstrate după scăderea greutăţii prin orice metode, dar
reversibilitatea modificărilor cardiace morfologice (în special regresia
hipertrofiei de ventricul stâng) şi a disfuncţiei diastolice şi sistolice a VS
au fost demonstrate doar după chirurgie bariatrică.
F. Mitu, Daniela Boişteanu şi Adina M. Ţurcanu
prezintă un caz de sindrom de apnee în somn la o pacientă obeză hipertensivă în
vârstă de 60 de ani, care s-a prezentat pentru dispnee gradul III mMRC, vertij,
fatigabilitate, somnolenţă diurnă excesivă, astenie, probleme de memorie,
concentrare şi tinitus. În urma stabilirii diagnosticului, tratamentul a
constat în ventilaţie permanentă cu presiune pozitivă în timpul somnului.
Rubrica „Imagini în cardiologie“ cuprinde
câteva teme interesante: cardiopatia hipertrofică obstructivă şi anomaliile de
valvă mitrală (Nelis Asan, E. Apetrei, D. Deleanu, V. A. Iliescu, I. M. Coman);
Doppler vascular – patologie complexă de arc aortic (Ileana Arsenescu);
coronarografie – STEMI prin ocluzie trombotică acută a două artere coronare (A.
Negoiţă, F. Purcărea, M. Croitoru, D. Deleanu); ecocardiografie –
pseudoanevrism – evoluţia naturală a unei complicaţii mecanice rare a
infarctului miocardic (Maria-Magdalena Gurzun, Marinela Şerban, B. A. Popescu,
Carmen Ginghină).
Cititorii pot afla, din cuprinsul revistei,
cele mai importante actualităţi în cardiologie. În 2012, Societatea Europeană
de Cardiologie (ESC) în colaborare cu Asociaţia Europeană de Chirurgie Toracică
au elaborat ghidul ce vizează bolile valvulare, în care au fost incluse
progresele din managementul medical, intervenţional şi chirurgical. Noile
metode imagistice au arătat importanţa calcificărilor şi a inflamaţiei în
geneza valvulopatiilor, oferind direcţii pentru dezvoltarea de noi terapii.
Este nevoie de o mai bună caracterizare a pacienţilor cu stenoză aortică (SA)
severă asimptomatică în funcţie de aria valvulară, gradientul transvalvular şi
diverşi biomarkeri, în vederea intervenţiei precoce. Un studiu randomizat
controlat placebo a arătat că tratamentul cu metoprolol în insuficienţa mitrală
severă determină o modestă prezervare a fracţiei de ejecţie şi o tendinţă spre
reducerea necesităţii de intervenţie chirurgicală la doi ani, fără beneficiu
notabil pe remodelare. Implantarea percutanată de valvă aortică a fost
introdusă în terapia SA severe inoperabile, cu recomandarea ca ea să se
realizeze în centre înalt specializate, ce dispun de chirurgie cardiovasculară,
iar cazurile să fie discutate de „heart
team“. În insuficienţa mitrală severă (IMS), valvulotomia percutanată este
considerată dificilă din cauza anatomiei complexe a valvei. Este recomandată
doar valvuloplastia mitrală cu MitraClip,
indicată în IMS la pacienţii inoperabili ce rămân simptomatici în pofida
terapiei medicale maximale. Profilaxia endocarditei infecţioase ar trebui
instituită doar la pacienţii cu risc crescut, iar intervenţia chirurgicală ar
trebui efectuată precoce la pacienţii cu distrugeri valvulare severe şi/sau la
risc crescut de embolii sistemice (în special la cei cu vegetaţii de peste 10
mm). Progresele în insuficienţa cardiacă sunt cuprinse în noul ghid de
insuficienţă cardiacă cronică şi acută al ESC. Acesta clarifică, pentru fiecare
medicament utilizat, legătura dintre clasa de recomandare şi nivelul de evidenţă
şi indicaţia clinică a acestuia. Antagoniştii receptorului pentru
mineralocorticoizi (MRA) sunt indicaţi la pacienţii care rămân în clasele funcţionale
NYHA II–IV şi au FE sub 35% în pofida tratamentului cu IECA şi betablocant
pentru reducerea spitalizărilor şi mortalităţii. Ivabradina se poate administra
pentru scăderea pacienţilor în ritm sinusal, cu FE sub 35%, frecvenţă cardiacă
peste 70/min şi clasele funcţionale NYHA II–IV în pofida tratamentului cu
betablocant, IECA şi MRA. La pacienţii în stadiul terminal al insuficienţei
cardiace în pofida terapiei maximale, se pot utiliza (în centre înalt
specializate) aparate de asistare ventriculară, până la efectuarea
transplantului cardiac. Nu există dovezi robuste în ceea ce priveşte restricţia
sării în insuficienţa cardiacă.
Informaţii recente din principalele reviste
de cardiologie din lume sunt concentrate în articole privind cardiopatiile
congenitale (M. Burch, Nathalie Dedieu) şi terapia genică în boala
cardiovasculară (D. A. Jones, Fizzah Choudry, A. Mathur). Jumătate din revistă
este dedicată Ghidului ESC de management al bolilor cardiovasculare în timpul
sarcinii. 
