Newsflash
Cultură

FINAL DE FESTIVAL

de Anca FLOREA - oct. 2 2009
FINAL DE FESTIVAL

Ultima săptămână din Festivalul „Enescu“ a fost la fel de ofertantă, cel puţin în privinţa repertoriului şi a numelor mari care au evoluat pe scenele noastre. Astfel, Orchestra de cameră Radio a colaborat excelent cu fascinantul violoncelist Misha Maisky în Concertul nr. 1 de Saint-Saëns şi în Elegie de Fauré, rezolvând frumos şi opusurile de Snittke sau Mendelssohn (dirijor Leonid Grin). (...)

Apoi, Orchestra Naţională Radio a propus, sub bagheta vestitului Ascher Fisch, interesanta Sinphonia de Berio (în care am aplaudat şi performanţa grupului Swingle Singers), Valsul de Ravel, dar şi Concertul nr. 2 de Prokofiev pentru care violonistul Julian Rachlin nu are însă anvergura necesară. Orchestra Capitole Toulouse a fost, de această dată, destul de ştearsă, dirijorul Tugan Sokhiev nereuşind să reliefeze planurile expresive nici măcar în lucrări spectaculoase precum Simfonia fantastică de Berlioz ori Sărbătoarea primăverii de Stravinski, dar i-a acompaniat elegant pe Nelson Freire în Concertul nr. 2 pentru pian de Brahms sau pe violonistul Renaud Capucon în Concertul nr. 3 de Saint-Saëns. Minunată a fost, în schimb, Orchestra bavareză Radio, din nou cu Mariss Jansons la pupitru, într-un elevat program Beethoven–Wagner–Strauss; şi tot din München a sosit Orchestra de cameră a Filarmonicii, condusă de violonistul Lorenz Năsturică (de mulţi ani concertmaestru al celebrei filarmonici), cucerind şi în pagini de Respighi sau de Paul Constantinescu, dar şiîn colaborarea cu violoncelistul Marin Cazacu, excelent solist în Concertul nr. 1 de Haydn.
   La Operă, în variantă de concert cu minime repere regizorale, s-a prezentat Celan, partitură dirijată chiar de către compozitorul Peter Ruzicka, impecabil realizată de corul şi orchestra teatrului, care s-au confruntat cu o ţesătură ingrată şi complicată, în timp ce distribuţia numeroasă a alăturat solişti ale căror fraze scurte, cu un text cumva de teatru absurd, gândite în semi-parlato, nu au fost deloc ofertante, doar interpreţii lui Celan – Ştefan Ignat şi Ionuţ Pascu – având câte ceva de… cântat.
   Seria „concertelor de la miezul nopţii“ s-a încheiat cu un program Mozart, susţinut de Orchestra Filarmonică germană de cameră din Bremen dirijată de Louis Langree, care l-a acompaniat discret pe pianistul Peter Jablonski în Concertul nr. 17, cântat cu eleganţă, pentru ca apoi să abordeze, alături de corul „Madrigal“, superba Missa în do minor, cvartetul vocal – inegal şi palid – beneficiind de apariţia celebrei soprane Natalie Dessay, ce ne-a convins că este minunată (doar) în belcanto, nicidecum în vocal-simfonic şi mai ales în Mozart.
   Serile finale au revenit Orchestrei Suisse Romande, cândva renumită, acum doar corectă cu Marek Janowski la pupitru, reuşind însă expresiv Suita nr. 1 de Enescu, colaborând efecient cu violonista Viviane Hagner în Concertul de Brahms – „prea mică pentru un război atât de mare“, dar splendidă în bisul bachian –, apoi cu un foarte bun pianist – Jean-Yves Thibaudet – în Concertul nr. 2 de Liszt.
   Din păcate, spaţiul nu permite decât enumerarea unor atractive recitaluri sau amieze camerale, printre care s-au remarcat cvartetele „Enescu“ şi „Danel“ în lucrări de secol XX, dar şi cvartetul „Voces“ şi pianista Fumiko Shiraga, apoi renumita pianistă Elisabeta Leonskaia în Ravel, Debussy, Enescu, Chopin, un duo redutabil – violonistul Ilya Gringolts şi pianistul Itamar Golan, o altă „formulă“ similară – Anna Tifu şi Giuseppe Andaloro –, alături de interpreţi care au optat pentru prelucrări sau „recitiri“ ale unor pagini clasice – Uri Caine în „Mahler and Mozart Re-imagined“, Florin Răducanu & Classical Trubadures Orchestra, Romanian Brass cu Adrian Petrescu dirijor şi trompetistul Serghei Nakariakov solist, Swingle Singers, Trio Novikov–Unt–Melvin în „picturi după Schubert, Bach, Ligeti, Ceaikovski“ sau proiectul „Bach Meets Louissier“.
   Tentaţii numeroase, toate cele 175 de manifestări muzicale, la care s-au adăugat cele din Piaţa Festivalului, expoziţiile, simpozioanele, lansările de carte, au atras un public entuziast care, după 27 de zile „pline“, se poate declara mulţumit – deşi foarte obosit –, pentru că a fost una dintre cele mai bune ediţii ale festivalului prin calitatea oaspeţilor şi densitatea evenimentelor. Dar deja directorul Ioan Holender – reconfirmat şi pentru 2011 –, împreună cu ARTEXIM, lucrează pentru ca ediţia XX să fie, dacă se poate, şi mai strălucitoare.
 

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe