Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  CULTURĂ  »  Cultură

FILOSOFIA TRANSPLANTULUI Sunt eu sau trăieşte un altul în mine?

Viața Medicală
Stud. Ionuţ Isaia JEICAN vineri, 27 mai 2011

    Miercuri, 11 mai 2011, a avut loc o nouă întrunire a Atelierului de Filosofie şi Antropologie Medicală, condus de dl conf. dr. Kiraly Istvan şi organizat de Universitatea „Babeş-Bolyai“ şi UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca. Lucrările atelierului s-au desfăşurat – precum precedentele – în sala bibliotecii Clinicii Medicală II din Cluj. Biblioteca „Palatului clinicilor“, aşa cum era numită odinioară Medicala II, este un loc unde uriaşele vitrine pline de cărţi înmărmuresc gândul în faţa ştiinţei atotcuprinzătoare şi îndeamnă pământeanul în a explora necunoscute căi, din care să culeagă răspuns la unele din întrebările sale. (...)
   

    Miercuri, 11 mai 2011, a avut loc o nouă întrunire a Atelierului de Filosofie şi Antropologie Medicală, condus de dl conf. dr. Kiraly Istvan şi organizat de Universitatea „Babeş-Bolyai“ şi UMF „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca. Lucrările atelierului s-au desfăşurat – precum precedentele – în sala bibliotecii Clinicii Medicală II din Cluj. Biblioteca „Palatului clinicilor“, aşa cum era numită odinioară Medicala II, este un loc unde uriaşele vitrine pline de cărţi înmărmuresc gândul în faţa ştiinţei atotcuprinzătoare şi îndeamnă pământeanul în a explora necunoscute căi, din care să culeagă răspuns la unele din întrebările sale.
    Tema întâlnirii: Corpul transplantat – probleme etice, a fost prezentată de dna Mihaela Frunză, cercetător şi cadru didactic al Catedrei de Filosofie sistematică – Facultatea de Istorie şi Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ Cluj-Napoca. În cadrul prezentării, s-au punctat aspecte referitoare la raportul parte–întreg al corpului transplantat privit prin prisma filosofiei, dileme etice privitoare la primitor, respectiv donor. „Nu faptul că am fost deschis, căscat pentru o schimbare de inimă. Ci faptul că această deschidere nu poate fi închisă. (Într-adevăr, o demonstrează fiecare radiografie, sternul este cusut cu fire de sârmă răsucită.) Sunt deschis-închis. Există o deschidere prin care trece un flux nesfârşit de ciudăţenie: medicamentele imunosupresive, alte medicamente care ar trebui să combată anumite efecte numite secundare, efectele care nu pot fi combătute (cum ar fi degradarea rinichilor), controale reînnoite, întreaga existenţă trecută într-un nou registru, ştearsă bucată cu bucată. Viaţa scanată şi transferată în registre multiple, fiecare dintre ele incluzând alte posibilităţi de murire. Astfel, eu însumi devin propriul meu intrus, în toate aceste moduri acumulate şi opuse“ (Jean-Luc Nancy, L’intrus), cita, cu realism şi emoţie, dna Mihaela Frunză.
    La discuţiile ce au urmat după prezentare au luat parte aproape toţi participanţii. Ideile s-au împletit într-un colorat buchet spiritual. Dna dr. Andrada Pârvu, medic hematolog şi consilier psihosocial, a adus completări privitoare la tratamentul cu imunosupresoare şi reacţiile organismului după transplant. Totodată, dsa a subliniat necesitatea acordării suportului psihologic pacienţilor posttransplant. Reprezentanta breslei antropologilor a zugrăvit un studiu de caz real, accentuând importanţa implicaţiilor psihosociale ale transplantului în relaţiile de familie. Au mai adus comentarii pe marginea prezentării bioeticieni, filosofi, studenţi prezenţi la şedinţa atelierului. Chiar dacă au fost atinse şi chestiuni ambivalente sau divergente pe specialităţi, punctul de convergenţă a fost atins cu uşurinţă.
    Concluziile au urmărit câteva puncte interesante din procesul transplantului. Recunoştinţa ce trebuie atribuită donatorului viu sau familiei donatorului (în cazul donatorilor în moarte cerebrală) să nu fie neglijată, donatorul fiind trecut adesea într-un plan secund. Ideea a fost oglindită cu un citat de dna Mihaela Frunză: „Urmărind delicateţea cu care chirurgul manevrează rinichii şi modul în care un alt chirurg, recent sosit, se grăbeşte să admire aceste organe nou procurate, de culoarea dudelor, strălucind de sănătate, realizez încă o dată că, pe parcursul întregului proces, toată lumea s-a concentrat asupra organelor şi nu asupra donatorului. Donatorul este doar un container care trebuie manevrat cu grijă“ (Lock, 2001). Tot din concluzii au făcut parte şi noţiuni referitoare la necesitatea înfiinţării unor organizaţii nonguvernamentale care să sprijine pacienţii transplantaţi şi donorii vii în vederea creşterii calităţii vieţii acestora, importanţa adoptării urgente a unei legislaţii naţionale cu domeniu de aplicabilitate în acest sector şi, bineînţeles, factori determinanţi ai creşterii numărului de transplante în România.
   Discuţiile s-au desfăşurat într-un mediu prietenos, constructiv şi la o ţinută ştiinţifică apreciabilă, participanţii dovedind pregătire şi pasiune în tema propusă.    
    Atelierul se va reîntruni miercuri, 15 iunie 2011, la ora 18, iar discuţiile vor fi iniţiate de prezentarea dnei dr. Andrada Pârvu cu tema: Adaptarea psihologică a pacientului la aflarea unei veşti proaste (diagnostic/prognostic).


 
 

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 de lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC