Două dintre articolele apărute în nr. 6/2009 al revistei MEDICINA MODERNĂ se înscriu în arealul larg al medicinii sociale, cu implicaţii vizând alte numeroase specialităţi medicale şi discipline conexe: Editorialul – Despre copilărie… (dr. Răzvan Ioan Traşcu) şi acela intitulat Familia – dimensiune importantă a existenţei noastre: abordare psihoterapeutică (dr. Maria Silvia Trandafir). În cel dintâi, autorul deplânge condiţiile actuale care fac să se piardă copilăria „veselă şi nevinovată“, „vârsta cea fericită“, cu bucuriile ei legate de lectură şi mişcare în aer liber, din cauza dependenţei de „iureşul informaţional“ adus de computer şi de televizor. În celălalt, Medicina familiei este percepută prin prisma terapiei familiale ca ştiinţă clinică, aceea ce „generează şi raţionalizează acţiuni care conduc la o schimbare în direcţia dorită“, caracterizată de „trecerea la perspectiva sistemică“: „psihoterapia familială îşi asumă rolul transformării membrilor familiei şi implicit a familiei într-un «organism sănătos», funcţional“, „pe parcursul existenţei noastre, de la naştere şi de-a lungul ciclului de viaţă“; astfel, lucrarea „doreşte să reţină atenţia asupra importanţei pe care familia o are în viaţa individului, a resursei diagnostice şi terapeutice pe care ea o reprezintă“. Dintre Studiile clinice, semnalăm: Eficacitatea tratamentului biologic anti-TNF alfa în poliartrita reumatoidă în practica clinică curentă – un studiu de cohortă (col. dr. M. Dumitrescu, prof. dr. Elena Luminiţa Sidenco, prof. dr. Şt. Şuţeanu şi colab.) – care oferă rezultatele unei cercetări ce a urmărit timp de 18 luni un lot de 155 de pacienţi trataţi cu anti-TNF alfa, comparativ cu un lot de 81 de pacienţi la care a fost aplicat tratamentul remisiv clasic: „Eficacitatea tratamentului biologic (…) este clinic şi statistic semnificativ mai mare – am putea spune – spectaculoasă faţă de cea a tratamentului remisiv clasic“ –, Pot fi abordate laparoscopic malformaţiile congenitale? (dr. Isabela Drăghici, prof. dr. C. Dragomirescu şi colectiv) – în care sunt prezentate nouă cazuri, dintre care trei au fost rezolvate chirurgical „cu caracter de urgenţă (…) pentru simptomatologie sugestivă de abdomen acut“ şi „este descrisă cea mai modernă tehnică de tratament miniinvaziv al herniei diafragmatice congenitale prin endoscopie fetală videoasistată (FETENDO)“ – şi Managementul dentar al pacientului epileptic (dr. T. Bodnar, conf. dr. Dana Cristina Bodnar, conf. dr. Anca Silvia Dumitriu, prof. dr. Mariana Brânduşa Popa şi colab.) – o lucrare complexă ilustrată cu 28 de „cazuri clinice sugestive din experienţa autorilor“, care relevă că „managementul (…) trebuie corelat cu tipul de criză, etiologia, frecvenţa crizelor, dar şi cu gravitatea lor“.

      Seria Referatelor generale este iniţiată de Sindromul metabolic – etichetă sau conţinut? (dr. Nicoleta Calomfirescu, dr. Ruxandra Jurcuţ, prof. dr. Carmen Ginghină) – unde se subliniază că, în ciuda progreselor înregistrate în cele două decenii de la descrierea sindromului, „mecanismul fiziopatologic care stabileşte legătura între toate aceste molecule“ („adiponectina, proteina C reactivă, factorul de necroză tumorală alfa etc.“), „sindromul metabolic şi riscul cardiovascular nu este încă elucidat“. Lucrarea următoare, aparţinând tot unui colectiv coordonat de dna prof. dr. Carmen Ginghină, Cuantificarea imagistică a anevrismelor de ventricul stâng, subliniază că „evaluarea imagistică este esenţială în susţinerea diagnosticului, ca şi în evaluarea funcţiei ventriculare, atât pre- cât şi postoperator“. Mai remarcăm: Blocul cervical bilateral în endarterectomia carotidiană bilaterală (dr. R. M. Dumitrescu, dr. Iulia Raluca Isaia) – în care se privilegiază tehnica anestezică indicată în titlu, considerată superioară anesteziei generale, deşi nici ea „nu este lipsită de riscuri“ –, Corelaţii clinice între ultrasonografia transvaginală, dozarea markerului tumoral CA 125 şi citologia lichidului peritoneal în diagnosticul precoce al cancerului ovarian (dr. Roxana Şucu) – o pledoarie pentru triplul demers anunţat, care „determină creşterea procent(aj)ului cazurilor depistate în stadii precoce, deci implicit şi supravieţuirea pe termen lung“, –, Fiziopatologia sindromului de liză tumorală în hemopatiile maligne (conf. dr. Amelia Maria Găman) – un demers vizând tratamentul adecvat al SLT, potenţial mortal, care „constă în recunoaşterea pacienţilor“ cu risc crescut, „iniţierea terapiei precoce şi, atunci când măsurile profilactice nu sunt eficiente, tratamentul curativ al perturbărilor metabolice“ –, Substanţele antioxidante şi maladiile prezentului (dr. Elena Răucescu şi colab.) – un articol centrat pe ideea „prevenirii fenomenelor de îmbătrânire şi de instalare a unor boli cronice“, prin blocarea radicalilor liberi de către substanţe antioxidante endogene şi exogene“ – şi Dobutamina – evaluare a datelor preclinice de farmacodinamie (dr. F. N. Taină) – o lucrare bazată pe studierea a 63 de articole din baza de date PUBMED.