Recent încheiat, congresul interdisciplinar de medicină de
urgență, desfășurat la Cluj-Napoca în perioada 22–24 iunie a prilejuit lansarea
unei cărți de referință pentru practica medicală de profil, Medicină de
urgență. Secrete, ediția a șasea, a cărei apariție în limba română a
fost coordonată de medicul clujean Adela Golea. 43 de medici și studenți
clujeni au asigurat traducerea, adaptarea, verificarea, validarea și, nu în
ultimul rând, revizia finală a nu mai puțin de 729 de pagini. Cartea este
rezultatul efortului colectiv început în cursul lunii decembrie 2016 și
finalizat înainte de începerea congresului. Au participat medici din cadrul:
UPU–SMURD, Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, Spitalului Clinic
Municipal Cluj-Napoca și studenți ai Universității de Medicină și Farmacie
„Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca.
Prima prefață a cărții este semnată de autorii ediției în limba
engleză (Vincent J. Markovchick, Peter T. Pons, Katherine M. Bakes, Jennie A.
Buchanan), sugestive fiind următoarele rânduri: „Această carte este dedicată
tuturor studenților și medicilor urgentiști, atât începători, cât și cu
experiență (…). Am selectat cu greu cele 100 de secrete de top dintre cele
peste 300 prezentate de către autorii și editorii tuturor capitolelor”. A doua
prefață este semnată de dr. Adela Golea: „Dorința colegilor din serviciile de
urgență de a găsi instrumente care să le răspundă la întrebări practice a
determinat inițierea acestui proiect (…). Sperăm să vă punem la dispoziție un
partener care să vă fie alături, atât în practica clinică, cât și în momentele
de lectură și debriefing”.
Lucrarea abordează subiecte precum: procesul decizional în
medicina de urgență (managementul stopului cardiac, ecografia de urgență,
urgențele geriatrice etc.), acuzele primare (statusul mental și coma, durerea
toracică, cefaleea), afecțiunile non-traumatice (urgențele: oftalmologice, ORL,
chirurgicale orale și dentare). Afecțiunile sistemului nervos central
(meningita, accidentul vascular cerebral), cardiovascular (cardiopatia
ischemică, pericardita și miocardita), ale tractului gastrointestinal
(afecțiunile esofagului și stomacului, patologia colonului, afecțiunile
ficatului și ale căilor biliare) și ale tractului genitourinar (colica renală,
infecțiile de tract urinar) sunt și ele prezentate, dar din punctul de vedere al
medicului urgentist.
De asemenea, cartea prezintă și o serie de provocări care pot
pune în dificultate medicul aflat la camera de gardă, printre care: bolile
hematologice sau oncologice (coagulopatiile, urgențele oncologice), cele
metabolice și endocrinologice (diabetul zaharat, afecțiunile tiroidei și ale
glandelor suprarenale), bolile infecțioase (bolile cu transmitere sexuală,
tetanosul, botulismul), dar și traumatologia (politraumatismele, traumatismele
maxilofaciale, traumatismele craniene, ale gâtului, trauma toracică, trauma în
sarcină, arsurile, managementul plăgii, trauma pediatrică) sau urgențele
psihiatrice (psihoza acută, depresia, suicidul, abordarea pacientului violent,
violența domestică în familie sau în cuplu).
Pentru a putea gestiona mai bine aceste
situații, autorii dezvăluite câteva dintre elementele mai importante:
întotdeauna trebuie luată în considerare cea mai gravă cauză posibilă pentru
semnele și simptomele prezentate de pacient; fibrilația ventriculară se
tratează imediat prin defibrilare în cazul în care stopul cardiac se instalează
sub ochii martorilor, sau prin resuscitare cardio-pulmonară și apoi
defibrilare; în cazul stopului cardiac fără martori, prezentările atipice ale
bolilor sunt mai frecvente la pacienții în vârstă; cu excepția stopului
cardiac, adrenalina se administrează în perfuzie endovenoasă și nu în bolus; un
pacient instabil care prezintă orice tahiaritmie, indiferent de mecanism,
necesită cardioversie electrică; la pacienții cu sepsis sever, inițierea precoce
a terapiei țintite poate reduce rata mortalității cu până la 25%, la pacienții
cu leziuni cerebrale traumatice se menține perfuzia cerebrală și oxigenarea și
se evită hipotensiunea arterială; intervenția cea mai importantă în
resuscitarea unui nou-născut sau copil este suportul ventilator adecvat.
Fiecare capitol în parte merită tratat cu atenție, pentru că
fiecare reprezintă un instrument util pentru orice medic, indiferent de
specialitate. Acordarea primului ajutor și instituirea unor măsuri specifice, în
funcție de patologia întâlnită sunt apanajul oricărui cadru medical.
Adela C. Golea (coord.) – Medicină de
urgență. Secrete, ediția a șasea. Editura Hipocrate, București, 2017
