În 2004, a apărut „Genetica medicală“, în
prima ediţie, la Editura Polirom, avându-i ca autori principali pe
prof. dr. Mircea Covic, prof. dr. Dragoş T. Ştefănescu şi dr. Ionel
Sandovici, precum şi 19 colaboratori din şapte centre universitare.
Apariţia cărţii nu m-a surprins, deoarece, în perioada de finalizare a
manuscrisului lucrării, discutasem în mai multe rânduri cu autorii
despre traducerea sau preluarea în română a unor termeni străini din
genetică. În mare măsură, beneficiul a fost reciproc, cu un avantaj de
partea mea, pentru că îmi completam cunoştinţele de genetică, absolut
necesare domeniului căruia m-am dedicat – biofizica medicală şi medicina
nucleară, dar şi terminologia medicală.
Când am primit „Genetica medicală“
tipărită în prima ediţie, parcurgând-o capitol de capitol – urma să
scriu o recenzie – m-am convins că lucrarea era de excepţie (adică, mai
corect, excepţională). Şi rezista comparând-o cu cărţile pe aceeaşi
temă, în franceză şi în engleză, în care căutam termeni noi de genetică
şi biologie moleculară. Recenzia, scrisă după regulile genului, a fost
publicată în Viaţa medicală, asigurându-se astfel o vizibilitate
certă cărţii. De fapt, cea mai convingătoare apreciere a formulat-o
regretatul acad. Nicolae Cajal în al său Cuvânt înainte: „Cea mai bună carte din acest domeniu publicată până în prezent“.
GENETICA MEDICALĂ – ediţia a doua –
reprezintă în opinia mea evenimentul editorial al anului 2011. Cartea nu
este o simplă reeditare, căreia să i se potrivească eticheta „revăzută
şi adăugită“. De altfel, sub titlul lucrării se menţionează „Ediţia a
II-a revizuită şi actualizată“, pentru că în răstimpul dintre cele două
ediţii s-au produs progrese tehnice şi ştiinţifice importante, chiar
excepţionale, inaugurându-se oficial era genomicii şi a medicinii
genomice. Am auzit destul de des un paradox: „Cu cât cunoaştem mai mult,
cu atât înţelegem mai puţin“. Autorii recentei ediţii a „Geneticii
medicale“ probează că această afirmaţie este doar o absurditate, dovadă
fiind întreaga carte, începând cu prefaţa, care trebuie neapărat citită. (...)
Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.
